Cluj-Napoca, București sau Brașov? Trei dintre cele mai importante orașe din România se află într-o competiție continuă nu doar pentru atragerea de investiții și dezvoltare urbană, ci și pentru un loc fruntaș pe harta celor mai scumpe orașe în ceea ce privește prețul locuințelor.
Iar în această cursă, Cluj-Napoca pare să își fi consolidat poziția de lider, în ciuda faptului că nu este nici capitală administrativă, nici cea mai mare metropolă a țării.
În 2025, Cluj-Napoca s-a detașat net în clasamentul național al prețurilor imobiliare. Potrivit celor mai recente analize ale portalurilor de specialitate, prețul mediu pe metru pătrat pentru apartamentele din oraș a depășit pragul psihologic de 3.000 de euro, înregistrând în luna martie un record de 3.087 €/mp. Creșterea este una accelerată, cu aproximativ 16% față de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor agregate de Imobiliare.ro și Storia.
Cauzele sunt multiple. În primul rând, Clujul continuă să atragă o populație activă, bine plătită, în special din domeniul IT și servicii. Universitățile mari contribuie la menținerea unei cereri constante, iar oferta limitată de terenuri construibile împinge dezvoltatorii să crească prețurile. Pe lângă acestea, imaginea orașului – asociat cu un trai „occidental” – contribuie la percepția valorii.
„Clujul a devenit un brand în sine. Oamenii nu mai cumpără doar metri pătrați, ci un stil de viață”, explică un agent imobiliar local.
Pe locul al doilea se află Brașovul, care, deși nu a atins nivelul Clujului, cunoaște o dinamică ascendentă pe segmentul locuințelor noi. Prețurile au crescut semnificativ în ultimii doi ani, iar în prezent, metrul pătrat pentru un apartament nou se situează în jurul valorii de 2.174 euro, în timp ce pe piața secundară se înregistrează valori apropiate de 2.100 €/mp.
Interesul crescut pentru Brașov vine din mai multe direcții: poziționarea geografică atractivă, dezvoltările turistice, dar și extinderea infrastructurii. Tot mai mulți bucureșteni, dar și români din diaspora, privesc orașul de la poalele Tâmpei ca pe o opțiune viabilă de relocare, inclusiv în regim de work-from-home.
Paradoxal, în ciuda statutului de capitală și a unui număr mare de tranzacții lunare, Bucureștiul nu mai este cel mai scump oraș din România din punct de vedere al prețului pe metru pătrat.
La începutul anului 2025, prețul mediu pe mp pentru apartamentele din București era de aproximativ 1.880 euro, cu variații notabile în funcție de zonă și de vechimea construcției. În zonele de lux – precum Herăstrău sau Kiseleff – se pot atinge și valori de peste 3.500 €/mp, dar media generală trage în jos clasamentul.
Analizele indică o evoluție stabilă, dar mai lentă în comparație cu Cluj și Brașov. Piața Capitalei este și mai polarizată: în timp ce în nord se construiesc ansambluri premium, în sud și est, multe proiecte se adresează segmentului mediu sau low-cost, ceea ce afectează media generală.
Diferențele tot mai mari dintre prețurile imobiliare din Cluj-Napoca, Brașov și București ridică o serie de întrebări legate de sustenabilitatea acestor creșteri. În timp ce unii specialiști avertizează că piața din Cluj este „încinsă” și se apropie de o zonă de risc, alții consideră că prețurile reflectă doar o realitate economică locală – una în care cererea premium va continua să existe, în ciuda scumpirilor.
„În Cluj vedem un mix de cerere educațională, profesională și investițională, ceea ce nu se regăsește la fel de intens în alte orașe. Atât timp cât aceste forțe rămân active, este puțin probabil ca prețurile să scadă drastic”, susține un analist economic.
Cluj-Napoca rămâne, în mod incontestabil, cel mai scump oraș din România în ceea ce privește locuințele. Brașovul se poziționează solid pe locul al doilea, profitând de contextul favorabil turistic și de dezvoltarea regională, în timp ce Bucureștiul, deși activ și divers, nu mai deține supremația pe piața prețurilor pe metru pătrat.
Pentru potențialii cumpărători, diferențele dintre orașe ar trebui să fie mai mult decât simple statistici. Ele reflectă realități economice, sociale și culturale distincte, care ar trebui analizate atent înainte de orice investiție.