Lia Savonea. Foto: Adevarul.ro
Lia Savonea a devenit, în 2025, una dintre cele mai discutate și controversate figuri din sistemul judiciar românesc. Odată cu numirea ei în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), poziția supremă din magistratura românească, numele ei a revenit în prim-planul dezbaterilor publice. Cu aproape trei decenii de experiență în domeniul penal, Savonea reprezintă un personaj-cheie în arhitectura instituțională a justiției din România.
În prezent ea este subiect principal în reportajul Recorder, Justiția capturată, unde este acuzată practic că ar interveni în actul de justiție pentri a acoperi marii corupți. Aceasta a negat mereu toate acuzațiile.
Născută la începutul anilor ’70, Lia Savonea și-a început drumul profesional după absolvirea Facultății de Drept a Universității din București. A intrat în magistratură în 1996, ca judecător la Judecătoria Sector 6 București, iar în scurt timp a avansat pe linie penală, domeniu în care și-a petrecut întreaga carieră.
Ulterior, Savonea a promovat la Tribunalul București și apoi la Curtea de Apel București, instituție pe care a condus-o între 2016 și 2023, după ce anterior fusese vicepreședinte și președintă a Secției Penale. În 2017, a fost aleasă membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), iar în 2019 a exercitat și funcția de președinte al CSM, perioadă care i-a consolidat influența în sistem.
În 2023, Savonea a fost promovată la Secția Penală a Înaltei Curți. Punctul culminant al carierei a venit în iunie 2025, când Secția pentru judecători a CSM a votat-o drept singurul candidat și i-a acordat sprijinul pentru a conduce ICCJ. Mandatul său este stabilit pe 3 ani și a început la 1 august 2025.
Averea declarată: venituri mari, conturi numeroase și bunuri de valoare
Declarațiile de avere ale Liei Savonea oferă o imagine detaliată asupra situației sale financiare. Veniturile lunare declarate se ridică la aproximativ 32.000 de lei, rezultat al salariului de magistrat și al indemnizațiilor primite de-a lungul timpului în funcțiile de conducere.
Judecătoarea menționează economii totale de peste 740.000 de lei, distribuite în nu mai puțin de 19 conturi bancare. La acestea se adaugă bunuri personale: bijuterii și ceasuri evaluate la aproximativ 18.500 de euro, precum și un autoturism BMW achiziționat în 2019.
Soțul ei, Mihai Savonea, este avocat și administrează un cabinet individual. Veniturile sale anuale declarate se situează în jurul valorii de 15.000 de lei, potrivit documentelor oficiale disponibile. Cei doi dețin împreună și o serie de bunuri imobile, însă detaliile complete privind proprietățile nu au fost integral făcute publice, unele informații nefiind reflectate în declarațiile obligatorii.
Lia Savonea și soțul ei dețin o casă în Chiajna de aproximativ 171 de metri pătrați, construcție declarată ca proprietate personală. În plus, ei mai dețin o casă în județul Alba (110 mp), moștenită împreună.
Terenul din Chiajna este parte din această proprietate și figurează ca teren intravilan pe o parcelă de circa 500 m².
Totuși, în mediul online există speculații neconfirmate despre un imobil mare situat aproape de pădurea din zona Chiajna, dar aceste relatări nu sunt susținute de documente publice oficiale sau declarații notariale.
Viața personală: familie discretă, expunere publică minimă
Deși numele ei este intens prezent în spațiul public, Lia Savonea își ține viața personală departe de presă. Este căsătorită cu Mihai Savonea, însă detalii precum existența unor copii nu sunt menționate în mod oficial în declarațiile de avere sau în CV-ul public. Discreția care înconjoară familia ei a alimentat, de-a lungul timpului, diverse speculații, dar fără confirmări documentate.
Controversele asociate Liei Savonea provin din mai multe direcții. În perioada petrecută în CSM, ea a fost implicată în dispute intense privind reformarea sistemului judiciar, gestionarea inspecției judiciare și raporturile de putere dintre instituții. Unele dintre deciziile sau pozițiile pe care le-a susținut au fost criticate de organizații civice și de o parte a corpului magistraților, ceea ce a contribuit la percepția unei influențe puternice, uneori considerate excesive.
Promovarea sa la ICCJ, cu susținerea majoritară a Secției pentru judecători, a stârnit reacții puternice în mediul public, în special din partea celor care consideră că numirea marchează o consolidare a unei direcții conservatoare și centralizate în justiție.
În același timp, Lia Savonea respinge constant criticile, susținând că ele sunt bazate pe percepții și nu pe fapte, și afirmă că scopul său este asigurarea independenței justiției și funcționarea acesteia în afara oricăror influențe politice sau externe.
Lia Savonea rămâne una dintre cele mai puternice și polarizante personalități din justiția românească. Cu o carieră de aproape 30 de ani, o avere substanțială, o prezență publică intens comentată și un mandat de trei ani în fruntea Înaltei Curți, Savonea se află în centrul atenției într-un moment esențial pentru direcția sistemului judiciar din România. Pentru susținători, ea reprezintă un magistrat cu experiență solidă și autoritate profesională. Pentru critici, simbolizează un stil de conducere rigid și un sistem cu prea multă putere concentrată în mâinile unor grupuri restrânse.