Deciziile discutate în coaliția de guvernare au stârnit un val de controverse, după ce surse politice au confirmat că Executivul condus de Ilie Bolojan pregătește modificări fiscale care afectează direct persoanele cu handicap grav, inclusiv pe cele imobilizate sau dependente de ajutoare sociale. În paralel, măsurile de austeritate care vizează clasa politică sunt limitate la reduceri de doar 10% din subvențiile partidelor și din unele cheltuieli administrative.
România se află din nou într-un moment tensionat, în care echilibrul dintre nevoia de ajustare bugetară și protecția socială pare să se încline periculos în defavoarea celor mai vulnerabili. Potrivit informațiilor discutate în cadrul coaliției, Guvernul Bolojan analizează eliminarea sau restrângerea unor facilități fiscale acordate până acum persoanelor cu handicap grav. Printre acestea se numără scutirile de impozit pentru locuințe, dar și pentru autoturismele adaptate sau utilizate de persoane paralizate ori cu mobilitate sever afectată. Și nu doar că analizează, dar se va pune și în practică.
Impozite pentru cei fără alternative
Pentru mii de familii din România, aceste facilități nu au reprezentat un privilegiu, ci o formă minimă de compensare pentru costurile uriașe generate de dizabilități: tratamente medicale, dispozitive speciale, transport adaptat sau îngrijire permanentă. Introducerea impozitelor pe casele și mașinile persoanelor cu handicap grav este percepută de organizațiile civice ca o lovitură directă dată celor care au cel mai puțin spațiu de manevră financiară.
Surse apropiate discuțiilor din coaliție susțin că măsura este justificată de Guvern prin nevoia de a lărgi baza de impozitare și de a reduce deficitul bugetar. Totuși, criticii subliniază că impactul bugetar al acestor impozite este relativ mic, în timp ce impactul social este uriaș.
Austeritate selectivă pentru clasa politică
În același timp, coaliția a convenit doar măsuri limitate de reducere a cheltuielilor politice. Concret, a fost agreată diminuarea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori și deputați, precum și reducerea cu 10% a subvențiilor acordate partidelor politice și a bugetelor alocate minorităților naționale. De asemenea, se discută despre tăieri similare în bugetele primăriilor, însă fără reforme structurale majore.
Aceste decizii au alimentat percepția publică potrivit căreia sacrificiile sunt cerute mai degrabă cetățenilor obișnuiți decât aparatului politic. Diferența de tratament este cu atât mai evidentă cu cât subvențiile partidelor rămân la niveluri considerabile, chiar și după reducerea de 10%.
Salariul minim, amânat până în 2026
Un alt subiect sensibil discutat în coaliție a fost salariul minim. Potrivit surselor politice, liderii coaliției au agreat creșterea salariului minim brut la 4.325 de lei, însă abia începând cu 1 iulie 2026. Decizia vine într-un context economic dificil, marcat de inflație și de creșterea costului vieții, ceea ce face ca amânarea majorării să fie privită cu scepticism de sindicate și de angajații cu venituri mici.
Pentru mulți români, această creștere întârziată nu reușește să compenseze pierderile suferite în ultimii ani, mai ales în condițiile în care alte măsuri fiscale riscă să le reducă și mai mult puterea de cumpărare.
Modificări fiscale pentru mediul de afaceri
Pe zona fiscală, coaliția a decis reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5% începând cu 1 ianuarie 2026, cu eliminarea completă a acestuia din 2027. Măsura este salutată de mediul de afaceri, care a criticat constant acest impozit ca fiind o povară suplimentară, mai ales pentru companiile cu marje mici de profit.
Totodată, prin așa-numita „ordonanță trenuleț”, va fi eliminată taxa pe solarii, o măsură cerută insistent de PSD și susținută de agricultori, care au reclamat costuri tot mai mari de producție.
Promisiuni de relansare economică
În privința relansării economice, surse politice susțin că propunerile PSD vor fi incluse în formarea bugetului de stat pe 2026. Este vorba despre scheme de ajutor de stat pentru mai multe industrii, inclusiv pentru sectorul de cercetare-dezvoltare, bazate pe mecanisme de credit fiscal. De asemenea, sunt prevăzute garanții pentru IMM-uri în valoare de peste 6,5 miliarde de lei.
Anunțul oficial al PSD confirmă că aceste măsuri de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru 2026 și incluse în proiecția bugetară pentru anul viitor. Liderii coaliției susțin că instrumentele propuse ar trebui să susțină investițiile și să atenueze efectele încetinirii economice.
O decizie care riscă să explodeze social
În ciuda acestor promisiuni, tema impozitării persoanelor cu handicap grav riscă să devină una dintre cele mai controversate decizii ale Guvernului Bolojan. În spațiul public, tot mai multe voci vorbesc despre o ruptură între discursul oficial despre solidaritate și realitatea unor măsuri care lovesc exact în cei care nu se pot apăra singuri.
Pentru Guvern, miza este uriașă: echilibrarea bugetului fără a provoca o criză socială și de imagine. Pentru cetățeni, în special pentru persoanele cu dizabilități, miza este însă una existențială – capacitatea de a face față unor costuri suplimentare într-un sistem care le oferă deja prea puține șanse.
Rămâne de văzut dacă presiunea publică va determina Executivul să reanalizeze aceste măsuri sau dacă România va intra într-o nouă etapă de austeritate, în care cei mai vulnerabili plătesc prețul cel mai mare.