Anul 2026 se anunță unul extrem de dur pentru mediul de afaceri din România, în special pentru firmele mici. O schimbare fiscală majoră, programată să intre în vigoare de la 1 ianuarie, va lovi direct în microîntreprinderi și ar putea provoca un val de închideri fără precedent în ultimii ani.
Antreprenorii avertizează că nu este vorba despre lipsa comenzilor sau despre criză economică, ci despre o decizie fiscală care schimbă complet regulile jocului.
Cea mai importantă modificare vizează plafonul de încadrare în regimul de microîntreprindere. Dacă în urmă cu câțiva ani pragul era de 1 milion de euro, apoi a fost redus la 500.000 de euro și ulterior la 250.000 de euro, din 1 ianuarie 2026 acesta va coborî la doar 100.000 de euro cifră de afaceri anuală. Orice firmă care depășește această limită va fi obligată să iasă din regimul micro și să treacă la impozitul pe profit, cu o cotă de 16%.
Pentru zeci de mii de firme mici, această schimbare nu este una teoretică. În România există un număr foarte mare de microîntreprinderi care au cifre de afaceri cuprinse între 100.000 și 250.000 de euro, iar acestea vor fi direct afectate de noile reguli.
Regimul de microîntreprindere presupunea până acum un impozit redus, de 1% sau 3% aplicat pe venit, ușor de calculat și predictibil. Trecerea la impozitul pe profit înseamnă nu doar o cotă mai mare, ci și o schimbare completă a modului de funcționare fiscală a firmei.
Majoritatea microîntreprinderilor din România funcționează cu marje mici de profit. În multe domenii, profitul net nu depășește 5–10% din cifra de afaceri. În aceste condiții, impozitul pe profit, combinat cu alte taxe și costuri administrative, reduce drastic banii rămași la dispoziția firmei.
Un exemplu concret arată clar impactul. O firmă cu o cifră de afaceri de 120.000 de euro și un profit de 8% obține aproximativ 9.600 de euro profit anual. În regimul de microîntreprindere, impozitul ar fi fost de aproximativ 1.200 de euro. După trecerea la impozitul pe profit, suma datorată statului crește, iar costurile contabile și riscurile fiscale se adaugă presiunii financiare deja existente.
Pentru firmele mici, fiecare euro contează. Creșterea taxării vine într-un context în care costurile cu energia, salariile și serviciile au crescut constant în ultimii ani. Mulți antreprenori folosesc profitul pentru a-și susține activitatea curentă, pentru a plăti angajați sau pentru a acoperi perioadele slabe.
În acest context, trecerea forțată la impozitul pe profit poate face ca o afacere aparent funcțională să devină nerentabilă peste noapte. Specialiștii avertizează că în 2026 vor apărea numeroase închideri voluntare, în special în rândul firmelor de servicii, al afacerilor de familie și al microîntreprinderilor fără angajați.
Impactul nu se va limita la antreprenori. Închiderea microîntreprinderilor va avea efecte directe asupra pieței muncii, mai ales în orașele mici și în zonele unde aceste firme reprezintă principalul motor economic local. Concedierile, reducerea serviciilor și scăderea consumului sunt efecte inevitabile ale unui astfel de val.
Paradoxal, măsura riscă să reducă pe termen mediu chiar veniturile bugetare, pe fondul dispariției firmelor care până acum plăteau taxe constant. O parte dintre antreprenori ar putea renunța complet la activitate, iar alții ar putea fi împinși către zona gri a economiei.
Autoritățile justifică reducerea plafonului prin nevoia de a crește încasările la buget și de a limita utilizarea excesivă a regimului de microîntreprindere. Totuși, aplicarea aceleiași reguli pentru toate firmele ignoră realitatea economică a afacerilor mici, care nu au aceleași resurse ca marile companii.
În lipsa unor măsuri de tranziție sau a unor facilități compensatorii, anul 2026 riscă să devină un punct de cotitură negativ pentru antreprenoriatul românesc. Pentru mulți patroni de firme mici, opțiunile se reduc drastic: adaptare forțată, restructurare dureroasă sau închiderea definitivă a afacerii.
Un an decisiv pentru supraviețuirea microîntreprinderilor
Tot mai multe voci din mediul de afaceri avertizează că 2026 ar putea marca începutul unei perioade în care România va pierde o parte importantă din rețeaua sa de firme mici, locale, cele care au susținut economia în ultimul deceniu. Dacă regulile fiscale nu vor fi ajustate, efectele se vor vedea rapid nu doar în statistici, ci și în viața de zi cu zi a comunităților locale.