Image by Steve Buissinne from Pixabay
România se pregătește să treacă la ora de vară, iar mulți dintre noi resimțim deja efectele schimbării ceasului. În 2026, trecerea la ora de vară va avea loc în noaptea de 28 spre 29 martie, când ceasurile se vor da înainte cu o oră, ceea ce înseamnă că vom dormi mai puțin și vom avea mai multă lumină naturală seara.
Deși poate părea o simplă ajustare, impactul asupra organismului și asupra stilului nostru de viață este mai complex decât am crede.
Efectele trecerii la ora de vară asupra organismului
Schimbarea orei afectează ceasul biologic intern, cunoscut și sub denumirea de ritm circadian. Acesta coordonează funcții vitale precum somnul, secreția hormonilor, temperatura corpului și starea de vigilență.
Tulburări de somn – Cercetările arată că trecerea la ora de vară poate provoca insomnie, dificultăți de adormire și treziri premature. Organismul are nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta complet la noul program.
Oboseală și scăderea performanței – Reducerea cu o oră a somnului afectează nivelul de energie și capacitatea de concentrare. Studiile sugerează că în primele zile după schimbarea orei, numărul accidentelor de circulație și al erorilor la locul de muncă poate crește.
Probleme cardiovasculare – Unele studii medicale au arătat o creștere temporară a riscului de infarct miocardic în zilele imediat următoare schimbării orei. Corpul reacționează la dezechilibrul ritmului circadian, iar persoanele cu afecțiuni cardiace preexistente sunt mai vulnerabile.
Dezechilibre hormonale – Hormonii somnului și ai apetitului, precum melatonina și cortizolul, pot fi afectați, ceea ce poate genera stres, iritabilitate și fluctuații ale greutății corporale.
De ce există ora de vară și argumente pentru eliminarea schimbării
Ora de vară a fost introdusă inițial pentru a economisi energie, prin folosirea mai eficientă a luminii naturale. În prezent, însă, avantajele economice sunt discutabile. Tehnologia modernă reduce semnificativ consumul de energie, iar schimbarea orei produce mai multe efecte negative decât beneficii.
Argumente pentru renunțarea la schimbarea orei:
Protejarea sănătății publice – Evitarea tulburărilor de somn și a riscurilor cardiovasculare.
Reducerea stresului social și economic – Ajustarea ceasului afectează programul școlar, al angajaților și al transporturilor.
Consecvență și predictibilitate – Menținerea unei singure ore pe tot parcursul anului reduce confuzia și neajunsurile legate de program.
Mai multe state europene analizează deja posibilitatea renunțării la schimbarea sezonieră a orei. Comisia Europeană a propus în 2019 ca țările membre să adopte o oră fixă, dar implementarea depinde de fiecare stat în parte.
Cum să te adaptezi mai ușor la ora de vară
Chiar dacă schimbarea orei nu poate fi evitată în acest an, există strategii pentru a reduce impactul asupra organismului:
Ajustarea treptată a somnului – Încearcă să mergi la culcare cu 15-20 de minute mai devreme în fiecare noapte înainte de schimbare.
Expunerea la lumină naturală – Dimineața, soarele ajută la reglarea ceasului biologic.
Evitarea stimulentelor seara – Cofeina și ecranele luminoase pot întârzia adaptarea.
Menținerea unei rutine constante – Mesele și activitățile regulate ajută corpul să se sincronizeze mai rapid.
Trecerea la ora de vară este mai mult decât o simplă ajustare a ceasului. Ea afectează somnul, starea de bine și chiar sănătatea cardiovasculară. În timp ce scopul inițial era economisirea energiei, efectele negative asupra organismului și vieții cotidiene ridică întrebarea dacă nu ar fi mai bine să renunțăm complet la schimbarea orei.
Pentru România, următoarea schimbare va avea loc în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, iar pregătirea organismului din timp poate face diferența între o adaptare ușoară și câteva zile de oboseală și disconfort. În plus, discuțiile despre menținerea unei singure ore pe tot parcursul anului sunt tot mai actuale și se bazează pe argumente solide de sănătate și eficiență socială.