Guvernul condus de Ilie Bolojan a pus astăzi pe ordinea de zi proiectul care interzice cumulul pensie–salariu la stat, o măsură cu impact imediat în sistemul sanitar, acolo unde mii de medici pensionari încă lucrează.
În timp ce autoritățile susțin că decizia este necesară pentru echilibrarea bugetului, iar Alexandru Rogobete, ministrul demisionar al Sănătății vorbește despre un deficit major de personal, spitalele riscă să rămână fără oameni exact acolo unde presiunea este mai mare: la gărzi.
Proiectul discutat în ședința de Guvern nu mai lasă loc de interpretări. Angajații din sistemul public care sunt deja pensionari și vor să rămână în activitate vor pierde cea mai mare parte a pensiei, păstrând doar un procent redus. Practic, statul descurajează direct cumulul celor două venituri.
În paralel, legea permite continuarea activității până la vârsta de 70 de ani, dar doar pentru cei care nu au intrat încă în plată cu pensia sau aleg să o suspende. Această diferență creează o situație paradoxală: poți lucra mai mult, dar ești penalizat dacă ai ieșit deja la pensie.
Spre deosebire de alte sisteme bugetare, sănătatea funcționează deja cu un deficit cronic de personal. În multe spitale din România, medicii pensionari nu sunt o excepție, ci o necesitate.
Aceștia acoperă linii de gardă, țin în funcțiune secții și completează lipsa de specialiști în zonele mai puțin atractive. Fără ei, anumite servicii ar deveni imposibil de susținut.
Noua lege nu ține cont, cel puțin în forma actuală, de această realitate.
Alexandru Rogobete, ministrul demisionar al Sănătății a transmis că nu se pune problema scăderii salariilor în sistemul medical și că România se confruntă deja cu un deficit de personal.
Mesajul oficial este unul de calmare: medicii nu vor pierde bani din salarii, iar sistemul nu va fi destabilizat.
În practică însă, problema nu este salariul, ci venitul total. Pentru un medic pensionar, pensia reprezintă o parte esențială din acest venit. Reducerea ei drastică poate duce la o decizie simplă: retragerea completă din activitate.
Cel mai vulnerabil punct rămâne sistemul de gărzi. În prezent, multe spitale abia reușesc să acopere programul, iar medicii sunt deja suprasolicitați.
Medicii pensionari sunt cei care completează aceste goluri. Dacă aceștia vor renunța, efectele pot apărea imediat: secții fără acoperire pe timpul nopții, întârzieri în intervenții și presiune suplimentară pe personalul rămas.
Nu este un scenariu teoretic, ci unul discutat deja deschis în spitale.
Proiectul include o serie de excepții pentru anumite categorii din sistemul public, însă sănătatea nu este menționată clar printre domeniile protejate.
Această lipsă ridică semne de întrebare, mai ales în contextul în care chiar autoritățile recunosc criza de personal din spitale. În lipsa unei derogări explicite, medicii pensionari intră direct sub incidența noii reguli.
Dacă legea va trece în forma actuală, spitalele ar putea intra într-o perioadă de ajustare forțată. Unele unități vor încerca să găsească soluții interne, altele vor depinde de eventuale modificări ulterioare ale actului normativ.
Se discută deja despre posibile excepții introduse ulterior sau despre forme alternative de colaborare pentru medicii pensionari, însă nimic nu este sigur în acest moment.
Cert este că impactul nu va fi unul teoretic sau pe termen lung, ci imediat.
Decizia Guvernului deschide o problemă pe care niciun oficial nu o clarifică complet: dacă medicii pensionari ies din sistem, cine îi înlocuiește?
În condițiile în care deficitul este deja recunoscut, iar formarea unui medic durează ani, răspunsul nu poate veni peste noapte.
Iar până atunci, realitatea din spitale rămâne aceeași: gărzile trebuie făcute, secțiile trebuie să funcționeze, iar pacienții continuă să vină.
UPDATE. Proiectul de lege urmează să fie adoptat chiar astăzi, joi, 30 aprilie.