Tema introducerii criteriilor de performanță în sistemul sanitar românesc a devenit una dintre cele mai importante direcții discutate la nivelul Ministerului Sănătății în ultimul an.
Subiectul a fost susținut public de fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, care a promovat ideea unei reforme prin care medicii și spitalele să fie evaluați după indicatori concreți, nu doar după vechime sau grile fixe de salarizare.
După demisia sa din aprilie 2026, tema a rămas în continuare în dezbatere, fiind considerată o direcție strategică a sistemului sanitar, nu un proiect individual. Și Attila Cseke a insistat că salarizarea personalului medical trebuie făcută în funcție de performanță.
În declarațiile oficiale din perioada mandatului său, Rogobete a explicat că sistemul actual de salarizare nu reflectă diferențele reale de muncă dintre medici și secții, motiv pentru care este necesară introducerea unor indicatori obiectivi de evaluare.
Aceste criterii NU sunt încă implementate ca sistem final, dar sunt definite la nivel de direcție de reformă și includ mai multe componente.
1. Indicatori clinici de calitate
Un prim set de criterii vizează calitatea actului medical, nu doar volumul de muncă. Printre indicatorii discutați public se află:
rata infecțiilor intraspitalicești
rata complicațiilor post-operatorii
rata reinternărilor la scurt timp după externare
rezultatele tratamentelor în funcție de complexitatea cazurilor
În acest sens, Rogobete a subliniat în mod repetat importanța raportării corecte a infecțiilor nosocomiale, considerând că transparența este esențială pentru orice sistem de evaluare.
2. Indicatori de activitate medicală
Un alt element central îl reprezintă volumul și complexitatea activității medicale.
În discuțiile oficiale, au fost menționate:
numărul de intervenții medicale efectuate
complexitatea cazurilor tratate
distribuția activității pe secții și specialități
încărcarea reală a personalului medical
Rogobete a atras atenția că există diferențe majore între medici care au activitate foarte intensă și alții cu activitate redusă, dar remunerați similar în sistemul actual.
3. Ideea de plată în funcție de performanță
Un punct important al reformei este legarea unei părți din venituri de performanță.
Conform explicațiilor oficiale, sistemul nu ar elimina salariul de bază, ci ar introduce o componentă variabilă, calculată pe baza indicatorilor de mai sus.
Elementele esențiale sunt salariu de bază garantat, componentă variabilă legată de performanță, evaluări periodice și indicatori adaptați pe specialități
Rogobete a insistat că scopul nu este reducerea salariilor, ci diferențierea veniturilor în funcție de activitatea reală.
4. Evaluarea spitalelor și a managerilor
Pe lângă medici, reforma vizează și spitalele ca instituții.
Se discută despre evaluarea managementului pe baza unor criterii precum eficiența utilizării resurselor, calitatea serviciilor medicale, respectarea indicatorilor clinici și organizarea internă a activității.
Această componentă este considerată esențială pentru funcționarea sistemului, deoarece performanța individuală este influențată direct de modul în care este condus spitalul.
La finalul lunii aprilie 2026, Alexandru Rogobete și-a încheiat mandatul de ministru al Sănătății, în contextul unei reconfigurări politice și al retragerii sprijinului politic în Guvern.
În declarațiile făcute imediat după demisie, el a susținut că proiectele din sănătate trebuie continuate indiferent de schimbările de personal politic și a încurajat continuarea reformelor, inclusiv a celor privind indicatorii de performanță.
Este important de precizat că, în acest moment:
criteriile de performanță NU sunt implementate complet la nivel național
există doar direcții oficiale, propuneri și proiecte în lucru
salarizarea rămâne în mare parte bazată pe grile fixe
reforma este în fază de construcție, nu de aplicare finală
Reforma bazată pe criterii de performanță în sistemul sanitar românesc este una dintre cele mai importante direcții asumate public în ultimii ani de Ministerul Sănătății, inclusiv în perioada mandatului lui Alexandru Rogobete.
Elementele centrale sunt deja clare: evaluarea calității actului medical, corelarea activității cu veniturile și introducerea unor indicatori obiectivi pentru spitale și medici.
Totuși, sistemul nu este încă implementat complet, iar după demisia ministrului, responsabilitatea continuării reformei revine întregii structuri guvernamentale din sănătate.