Alexandru Rogobete pe șantierul PNRR, împreună cu președintele Nicușor Dan
În plin cutremur politic la București, unde moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan a paralizat decizia guvernamentală, o altă „bombă” cu ceas ticăie în sistemul de sănătate. Practic problemele par să nu aibă niciodată rezolvare în acest domeniu.
Demisia intempestivă a lui Alexandru Rogobete de la vârful Ministerului Sănătății lasă România într-un punct critic: suntem în mai 2026, iar termenul limită pentru spitalele promise prin PNRR se vede deja la orizont. News21.ro a analizat cifrele reci din spatele comunicatelor oficiale.
Când Alexandru Rogobete a preluat portofoliul investițiilor, promisiunea era una de dimensiuni faraonice: 3,5 miliarde de euro pentru a reclădi din temelii medicina românească. Astăzi, în momentul în care acesta părăsește ministerul invocând „deteriorarea relației profesionale” cu premierul Ilie Bolojan (după refuzul de a tăia 10% din veniturile medicilor), bilanțul șantierelor arată o țară divizată între succes și eșec administrativ.
Cele 22 de „supraviețuitoare” și marea tăiere de pe listă
Istoria investițiilor PNRR în România va rămâne în cărțile de istorie drept „Marea Selecție”. Din cele 24 de proiecte mari licitate inițial, realitatea tehnică a mai lăsat în picioare doar un grup restrâns de obiective care mai pot fi finalizate până în august 2026.
Restul? Au fost mutate „din mers” pe Programul Sănătate (Fondul de Coeziune) pentru a salva ce mai putea fi salvat din finanțare.
Radiografia șantierelor în mai 2026:
Finalizate și în faza de recepție: Doar 9 unități medicale mai sunt astăzi în graficul de finalizare certă. Printre acestea se numără noul pavilion de la Bistrița (dat în folosință deja de câteva luni), investițiile de la Târgu Mureș și extinderile de la Constanța.
Transferate pe „Coeziune”: 9 proiecte strategice (precum Spitalul Gerota sau noile unități de la Oradea și Pitești) au pierdut trenul PNRR din cauza întârzierilor în licitații și au fost mutate pe alte axe europene.
În „Zona Roșie”: Restul de proiecte se bat cu termenele de execuție, unde lipsa forței de muncă și blocajele de la Ministerul Dezvoltării (acum sub coordonarea interimară a lui Cseke Attila la Sănătate) riscă să transforme betoanele în „monumente ale neputinței”.
Miliardele de euro: Cât am luat și cât am irosit?
Este întrebarea de un miliard (la propriu). Din bugetul inițial de 3,5 miliarde de euro, România a reușit să contracteze și să absoarbă efectiv aproximativ 2,1 miliarde. Unde s-a produs ruptura?
Analiza noastră arată că aproximativ 1,4 miliarde de euro s-au scurs printre degete din cauza incapacității administrative la nivel local. Rogobete a introdus, în premieră, monitorizarea digitală a șantierelor, dar acest „Big Brother” al construcțiilor a scos la iveală un adevăr crud: firmele de construcții românești nu au avut capacitatea tehnică de a lucra simultan pe 20 de mari șantiere de spitale.
Așadar chiar dacă ministrul a încercat, nu prea a reușit, cel puțin nu cât spera sau cât a promis.
Cine poartă vina? De la birocrație la criza guvernamentală
În timp ce Parlamentul votează moțiunea de cenzură, pe șantierele spitalelor regionale de la Cluj sau Craiova munca riscă să se oprească. Rogobete și-a asumat demisia într-un moment de maximă tensiune, acuzând încercarea de a tăia din salariile celor care ar trebui să lucreze în aceste spitale noi.
„A tăia 10% din veniturile personalului medical într-un sistem cu un deficit de 40.000 de oameni este un haos pe care nu mi-l asum”, a fost mesajul de adio al fostului ministru. Dar dincolo de moralitatea gestului, rămâne o realitate tehnică dură: interimatul lui Cseke Attila este unul de „supraviețuire”. Fără un ministru plin care să semneze rapid deconturile, constructorii vor opri motoarele.
Scenariul de la Cotroceni: Nicușor Dan și „Miza Sănătății”
Președintele Nicușor Dan, aflat în fața primei mari crize de cabinet din mandatul său, privește spre aceste investiții ca spre un pilon al stabilității pro-europene. Într-un context în care moțiunea de cenzură este susținută de o alianță eterogenă PSD-AUR, miza spitalelor PNRR devine una politică. Dacă guvernul cade, iar procedura de numire a unui nou premier se lungește, România va rata oficial termenele de decontare cu Bruxelles-ul.
News21.ro va monitoriza săptămânal „dashboard-ul” investițiilor. Dacă în următoarele 14 zile nu se semnează noile tranșe de plată, cele 9 spitale rămase în PNRR riscă să devină o factură uriașă pe care copiii noștri o vor plăti din bugetul de stat, nu din fonduri nerambursabile.
Bilanțul lui Rogobete nu este despre succes sau eșec, ci despre o luptă contra cronometru într-o țară care știe să facă proiecte pe hârtie, dar se blochează la prima lopată de beton.