Odată cu apropierea examenului de Bacalaureat, mii de absolvenți de liceu din România își fac ultimele calcule pentru admiterea la facultate. Sesiunea iulie 2026 se anunță a fi una extrem de disputată în marile centre universitare, pe măsură ce tinerii devin tot mai pragmatici în alegerea carierei.
Conform datelor statistice din sesiunile anterioare și a cifrelor de școlarizare propuse pentru acest an, experții educaționali estimează că anumite specializări vor atinge din nou cifre amețitoare de concurență, lăsând mii de candidați în afara locurilor finanțate de stat.
Dacă analizăm evoluția admiterilor din ultimii trei ani, se observă un trend clar care se va menține și în 2026: migrarea masivă către științele comportamentale și tehnologie. Potrivit rapoartelor de admitere, facultățile de Psihologie din cadrul Universității din București (UB) și Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj au înregistrat constant peste 15-18 candidați pe un loc la buget.
Această presiune uriașă vine dintr-o schimbare de mentalitate a noii generații, care pune accent pe sănătatea mintală și pe profesii liberale. Totuși, numărul limitat de locuri finanțate de la buget face ca media de intrare să fie, în multe cazuri, de peste 9.80″ sau chiar 9.90.
Universitățile de Medicină și Farmacie (UMF) rămân, în mod tradițional, „magneți” pentru elitele liceelor. În 2026, la Medicină Generală, concurența este de așteptat să se situeze între 4 și 6 candidați pe loc, însă dificultatea examenului scris face ca această cifră să fie mult mai „grea” decât la facultățile unde admiterea se face pe bază de dosar.
La Drept, bătălia se dă nu doar pe locurile de la buget, ci și pe cele de la taxă, având în vedere că prestigiul facultăților de profil din București, Iași și Cluj garantează accesul către profesiile de magistrat sau avocat. Statisticile arată că la aceste facultăți se înregistrează cea mai mică rată de abandon școlar, semn că studenții sunt extrem de motivați de miza carierei viitoare.
Conform proiecțiilor bazate pe numărul de înscrieri la simulările din primăvară, iată care sunt zonele de risc maxim pentru candidați:
Cibernetică și Informatică Economică (ASE): O specializare unde absolvenții sunt „vânați” de companii încă de pe băncile facultății. Aici, concurența depășește adesea 10 candidați pe loc.
Limbi Străine (București): Secțiile de Limbi Moderne Aplicate sau limbile asiatice (Coreeană, Japoneză) atrag un număr uriaș de dosare pe locuri extrem de puține. Au fost și 50 de candidați pe un singur loc.
Kinetoterapie: O ramură a medicinei care a explodat în popularitate în 2026, datorită cererii mari de servicii de recuperare pe piața muncii.
Consilierii de carieră avertizează că o concurență mare nu înseamnă întotdeauna succes garantat. „Vedem o aglomerare nesănătoasă la Psihologie sau Științele Comunicării, în timp ce facultăți de Inginerie, Agronomie sau Construcții – domenii vitale pentru economia anului 2026 – au locuri care se ocupă cu greu. Este important ca elevii să se uite și la proiecțiile economice pentru următorii 5 ani, nu doar la ce aleg prietenii lor”, spun specialiștii consultați de News21.
Pentru a fi 100% pregătiți, candidații trebuie să știe că majoritatea universităților au păstrat sistemul hibrid:
Examen scris: La Medicină, Drept, Arhitectură și Politehnică (anumite facultăți).
Concurs de dosare: Unde media de la Bacalaureat contează în proporție de 50-100%, restul fiind completat de notele la disciplinele relevante din liceu.
Înscrierile încep, de regulă, în prima săptămână din iulie, imediat după soluționarea contestațiilor la examenul de Bacalaureat. Procesul este digitalizat în proporție de 100%, iar confirmarea locului presupune, în cele mai multe cazuri, depunerea diplomei de BAC în original într-un interval scurt, de obicei 48-72 de ore de la afișarea primelor liste.
Având în vedere cifrele record de concurență estimate pentru acest an, recomandarea oficială pentru orice absolvent este de a depune dosare la cel puțin două universități sau specializări diferite. „Să mizezi totul pe Psihologie sau Cibernetică în 2026, fără a avea o variantă de rezervă, este un risc pe care mulți tineri nu și-l permit”, încheie analiza noastră.