Foto: Parc Cișmigiu, București, Mariana Vartaci from Pixabay
Datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică și asociațiile din industria hotelieră conturează un tablou clar al circulației turistice din România în anul 2026. Cifrele arată o creștere susținută a numărului de înnoptări și o schimbare evidentă în preferințele călătorilor români și străini
. Cinci mari municipii din țară reușesc să concentreze peste jumătate din totalul turiștilor înregistrați oficial în unitățile de cazare, funcționând ca principalele motoare economice ale industriei ospitalității.
1. București: Lider detașat la numărul total de cazări și vizitatori străini
Capitala României conduce fără emoții clasamentul național, înregistrând cele mai mari volume de turiști. Peste 60% dintre persoanele cazate în hotelurile din București sunt cetățeni străini veniți pentru călătorii de afaceri, conferințe, evenimente medicale sau congrese corporative.
Segmentul de agrement a crescut și el, pe fondul dezvoltării zonei Centrului Vechi, a muzeelor naționale și a concertelor mari găzduite pe Arena Națională sau la Sala Palatului.
Unitățile hoteliere de 4 și 5 stele din Capitală raportează grade medii de ocupare care depășesc constant 70% în timpul săptămânii.
2. Brașov: Destinația numărul unu pentru vacanțe și turism de agrement
Județul și municipiul Brașov ocupă locul secund la nivel național și prima poziție dacă se iau în calcul exclusiv călătoriile de recreere și weekend. Orașul a beneficiat masiv de operaționalizarea noilor rute aeriene externe de pe Aeroportul Ghimbav, aducând un flux constant de călători din Germania, Marea Britanie și Italia.
Centrul istoric, Biserica Neagră, Poiana Brașov și proximitatea față de Valea Prahovei mențin un grad ridicat de ocupare pe tot parcursul anului, atât în sezonul de iarnă pentru sporturile pe zăpadă, cât și vara pentru drumeții montane.
3. Cluj-Napoca: Creștere masivă pe zona de evenimente și turism universitar
Cluj-Napoca se consolidează pe treapta a treia a podiumului, fiind impulsionat puternic de festivalurile majore de muzică și film, dar și de comunitatea medicală și universitară.
Orașul atrage mii de medici, studenți străini și specialiști IT la workshopuri și conferințe internaționale. În plus, Aeroportul Internațional „Avram Iancu” continuă să fie al doilea cel mai tranzitat nod aerian din țară, asigurând un aflux stabil de vizitatori externi pentru sejururi scurte de 2-3 zile.
4. Sibiu: Atracție majoră pentru circuitele culturale și gastronomice
Sibiul își păstrează poziția în top datorită patrimoniului istoric bine conservat și a calendarului bogat de festivaluri internaționale de teatru, modă și film.
Capacitatea de cazare din oraș și din localitățile limitrofe din Mărginimea Sibiului este căutată în special de turiștii individuali și de grupurile organizate din vestul Europei. Muzeul Național Brukenthal și Muzeul Astra rămân printre cele mai vizitate obiective culturale din toată regiunea Transilvaniei.
5. Timișoara: Conectivitatea rutieră și zborurile externe mențin interesul ridicat
Timișoara completează lista primelor cinci destinații urbane din România. Orașul profită din plin de legătura directă la rețeaua europeană de autostrăzi și de apropierea de frontierele cu Ungaria și Serbia, atrăgând mulți turiști de tranzit sau vizitatori de weekend din țările vecine.
Reabilitarea fațadelor din piețele centrale și extinderea zonelor pietonale au transformat centrul într-un punct de atracție major pentru plimbări și evenimente în aer liber.
Cât timp stau turiștii și câți bani lasă în marile orașe din România
Conform datelor statistice agregate din sistemul hotelier, durata medie a șederii în mediul urban se menține la un interval de 1,8 – 2,2 nopți per turist, specifică formatului clasic de city break sau călătoriilor de afaceri.
Cheltuielile medii zilnice ale unui călător variază între 250 și 500 de lei pentru cazare, masă, obiective turistice și transport local. Operatorii din turism estimează că volumul total de rezervări pentru a doua parte a anului va continua să crească, pe fondul stabilității tarifelor aeriene și al dezvoltării infrastructurii hoteliere de lanț internațional.