Foto: SHutterStock (PR)
În 2025, autoritățile din România au adus din nou în prim-plan necesitatea reformării sistemului de pensii speciale, un subiect care a stârnit controverse puternice în ultimii ani. În centrul acestor dezbateri se află inițiativa premierului Ilie Bolojan, care a propus o serie de măsuri ce vizează în mod direct schimbarea regulilor pentru pensionarea magistraților și a altor categorii privilegiate.
Premierul susține că vârsta actuală de pensionare, în special în cazul magistraților, este nesustenabil de scăzută. În prezent, mulți dintre aceștia se retrag din activitate chiar și înainte de vârsta de 50 de ani, beneficiind de pensii semnificative. În contextul îmbătrânirii populației și al presiunii tot mai mari asupra bugetului public, Bolojan propune creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, într-un sistem care să fie aplicat gradual până în 2029.
Dar premierul vrea creșterea vârstei de pensionare la toate categoriile sociale, explicând că sistemul nu va mai fi sustenabil în curând. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, dar și cei din PSD au transmis, însă că acest subiect nu se află în prezent pe ordinea de zi și că nu există un plan de aplicare a acestei idei.
De ce vrea Bolojan o reformă a pensiilor speciale
Argumentul principal al premierului este sustenabilitatea sistemului. Pe fondul scăderii natalității și al exodului forței de muncă în străinătate, presiunea pe bugetele publice este din ce în ce mai mare. Dacă nu se iau măsuri clare, spune el, în câțiva ani nu vor mai exista resurse suficiente pentru a plăti nici pensiile actuale, nici cele viitoare.
În plus, Bolojan propune și limitarea cuantumului pensiilor speciale. Conform noii formule, pensia nu ar trebui să depășească 70% din salariul net avut înainte de pensionare. Acest plafon ar elimina situațiile în care pensiile depășesc salariile, așa cum s-a întâmplat frecvent în trecut, în special în sistemul juridic.
Reforma propusă vizează doar pensiile care urmează a fi acordate în viitor, pentru a evita blocaje de ordin constituțional. Astfel, drepturile deja câștigate nu vor fi afectate, dar pentru cei care urmează să se pensioneze, regulile vor fi diferite.
Vârsta standard de pensionare în România în 2025
În 2025, vârsta standard de pensionare în România este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, urmând ca aceasta din urmă să crească gradual până la egalizarea cu cea a bărbaților. Pentru a obține pensia pentru limită de vârstă, este necesar un stagiu minim de cotizare de 15 ani, dar pentru pensia completă este nevoie de cel puțin 35 de ani de contribuții.
Există și posibilitatea pensionării anticipate, însă aceasta vine cu penalizări. Astfel, pentru fiecare lună de pensionare înainte de vârsta standard, pensia este redusă cu un procent fix, ceea ce face ca retragerea mai devreme să fie dezavantajoasă din punct de vedere financiar.
Cum stă România comparativ cu alte țări din Europa
Comparativ cu statele occidentale, România încă are o vârstă de pensionare ușor mai mică, în special pentru femei. În Italia, vârsta standard de pensionare este de 67 de ani, una dintre cele mai ridicate din Europa. Totuși, italienii pot opta pentru pensionare anticipată prin diverse scheme, cum ar fi „Quota 103”, care permite ieșirea din activitate la 62 de ani dacă se cumulează cel puțin 41 de ani de contribuții.
Germania merge pe același model, cu o vârstă standard de pensionare care va ajunge treptat la 67 de ani pentru toți cei născuți după 1964. Există și aici opțiunea pensionării anticipate, însă penalizările sunt semnificative – în jur de 3,6% pentru fiecare an de pensionare înainte de termen.
În Franța, situația este diferită. Vârsta standard de pensionare este de 62 de ani, ceea ce face ca sistemul francez să fie printre cele mai permisive din Europa. Totuși, în ultima perioadă au avut loc numeroase proteste legate de intenția autorităților de a crește vârsta de pensionare la 64 de ani, reformă care a fost adoptată, dar care a rămas extrem de contestată la nivel social.
Ce urmează pentru sistemul de pensii din România
Propunerea lui Ilie Bolojan reprezintă un pas important către o reformă structurală a sistemului de pensii speciale. În esență, direcția în care se îndreaptă România este clară: armonizarea cu practicile europene și eliminarea privilegiilor care pun o presiune nejustificată pe bugetul de stat.
Rămâne de văzut cât de rapid vor fi adoptate aceste modificări și cât de eficiente vor fi în realitate. Cert este că problema pensiilor speciale a devenit una dintre cele mai sensibile teme din spațiul public românesc, iar deciziile luate în 2025 vor influența echilibrul bugetar pentru deceniile următoare.