Foto: mold-street.com
O nouă măsură fiscală cu impact direct asupra cetățenilor intră în vigoare începând cu luna august 2025: reținerea contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS) în proporție de 10% din mai multe tipuri de venituri care, până acum, erau fie scutite, fie exceptate de la această obligație.
Această decizie face parte din pachetul de reforme bugetare lansate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, în încercarea de a reduce deficitul și de a crește veniturile colectate la fondul unic de sănătate.
Inițial aplicată doar pensiilor mai mari de 3.000 lei, măsura privind CASS a fost extinsă rapid și asupra altor categorii de venituri sociale sau de sprijin acordate din bugetele publice, în special cele gestionate de Ministerul Muncii. Astfel, milioane de români care beneficiază de indemnizații sociale, ajutoare sau forme speciale de sprijin vor simți o diminuare a sumelor încasate lunar, ca urmare a introducerii acestei contribuții obligatorii.
CASS de 10% pentru pensiile peste 3.000 lei: reținere doar pe diferență
Prima și cea mai mediatizată parte a reformei fiscale a vizat pensionarii cu venituri peste media națională. Începând cu luna august 2025, pensiile mai mari de 3.000 lei sunt supuse reținerii CASS de 10%, dar doar pentru partea care depășește acest prag. Astfel, dacă o persoană primește o pensie de 3.500 lei, doar 500 lei sunt baza de calcul pentru CASS, iar suma reținută va fi de 50 lei. Cei care încasează mai puțin de 3.000 lei nu sunt afectați, rămânând scutiți de această contribuție.
Este vorba despre o măsură care vizează o parte restrânsă a pensionarilor, în special cei care beneficiază de pensii militare, pensii speciale sau au avut cariere lungi în funcții publice sau domenii cu contribuții ridicate. Scopul declarat al acestei măsuri este de a introduce un element de echitate fiscală, în care cei cu venituri mai mari participă mai consistent la finanțarea sistemului sanitar.
CASS de 10% și pentru alte indemnizații sociale: extinderea măsurii către beneficiarii de ajutoare
Reforma fiscală nu se oprește, însă, doar la pensii. Începând cu indemnizațiile aferente lunii august 2025, CASS de 10% va fi reținut și din mai multe categorii de venituri sociale sau indemnizații acordate prin instituțiile subordonate Ministerului Muncii. Acest lucru reprezintă o schimbare majoră în politica socială a statului român și marchează o redirecționare a modului în care sunt tratate aceste venituri din punct de vedere fiscal.
Astfel, vor fi supuse reținerii de 10% următoarele tipuri de indemnizații:
- Indemnizația lunară acordată părinților care se află în concediu de creștere a copilului;
- Indemnizația pentru persoanele aflate în concediu de acomodare, în cadrul procedurilor de adopție;
- Toate indemnizațiile acordate persoanelor aflate în șomaj, precum și altor categorii care beneficiază de sprijin din bugetul asigurărilor pentru șomaj;
- Venitul minim de incluziune, introdus recent pentru a simplifica și concentra ajutoarele sociale;
- Ajutorul de incluziune și ajutorul pentru familia cu copii, reglementate prin Legea nr. 196/2016;
- Indemnizațiile acordate persoanelor persecutate politic, deportați, veterani de război sau revoluționari, indiferent de perioada în care au primit aceste drepturi.
Această extindere a bazei de contribuție vine cu implicații majore, în special pentru persoanele vulnerabile sau cele aflate în situații temporare de dificultate economică. Până acum, multe dintre aceste venituri erau fie scutite total de la CASS, fie exceptate temporar, în funcție de bugetul din care erau acordate sau de caracterul lor special.
Personalul monahal pierde asigurarea automată la sănătate
Un alt punct important al noii reglementări este legat de statutul personalului monahal al cultelor religioase recunoscute. Până în prezent, aceste persoane erau asigurate automat în sistemul de sănătate, fără obligația plății contribuției CASS. Începând cu luna august 2025, acest privilegiu este eliminat, iar monahii care doresc să fie asigurați în sistemul public vor trebui să plătească contribuția standard, la fel ca orice alt cetățean.
Această decizie a generat deja reacții din partea reprezentanților cultelor, care consideră că măsura ignoră rolul social și spiritual al acestor categorii și îi plasează într-o situație dificilă financiar. Totuși, autoritățile argumentează că este necesară o uniformizare a sistemului de contribuții, astfel încât toate categoriile de cetățeni care beneficiază de servicii medicale să contribuie proporțional la finanțarea acestora.
Un pas spre fiscalizarea completă a veniturilor sociale
Prin această extindere masivă a CASS, guvernul transmite un mesaj clar: toate veniturile, indiferent dacă sunt câștigate în urma muncii, a contribuției sau primite ca ajutor social, trebuie să participe la susținerea sistemului public de sănătate. Este o schimbare de filozofie în raportarea statului la cetățean, una care transformă beneficiile sociale din drepturi necondiționate în venituri impozabile, parțial sau total.
Pentru mulți dintre beneficiari, această măsură înseamnă sume lunare mai mici încasate. Chiar dacă procentul de 10% nu pare mare, pentru persoanele cu venituri foarte mici, el poate însemna diferența între plata unei facturi și o întârziere. Pe termen lung, impactul social al acestei măsuri va depinde de capacitatea statului de a compensa prin servicii medicale mai bune și mai accesibile.
Măsura adoptată de Guvernul Bolojan privind reținerea CASS de 10% nu se mai limitează doar la pensii mari, ci se aplică de acum și unui spectru larg de indemnizații sociale și ajutoare de stat. Această extindere a contribuțiilor marchează o etapă importantă în reforma fiscală a statului român și va modifica profund modul în care sunt gestionate veniturile populației.
Pentru unii, este un pas necesar spre responsabilitate fiscală și sustenabilitate. Pentru alții, în special pentru cei cu venituri mici sau aflate în situații vulnerabile, este o lovitură în plus într-un context economic deja dificil. Ceea ce este sigur e că, începând cu august 2025, statul român cere mai mult de la cetățeni, iar aceștia vor fi nevoiți să se adapteze la noile reguli ale jocului social și fiscal.