Grupul olandez FrieslandCampina a decis să își încheie operațiunile din România și să vândă întregul său portofoliu local, inclusiv brandul Napolact. Decizia marchează un moment important pentru piața de lactate din România, întrucât Napolact este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate branduri autohtone, cu o istorie de peste 100 de ani.
Negocierile sunt avansate, iar finalizarea tranzacției este preconizată pentru sfârșitul anului 2025, în funcție de obținerea aprobărilor din partea autorităților de reglementare din România. Suma vehiculată pentru această achiziție se situează între 60 și 70 de milioane de euro, în funcție de activele incluse și de evaluarea finală a capacităților de producție.
Această decizie vine pe fondul unei strategii mai largi a FrieslandCampina de a-și concentra activitatea pe piețele de bază și pe segmentele cu valoare adăugată ridicată. Grupul urmărește să-și optimizeze prezența globală, investind acolo unde poate valorifica cel mai bine laptele produs de propriii fermieri membri.
Cine cumpără Napolact
Principalul cumpărător este grupul Bonafarm din Ungaria, un jucător important în industria alimentară regională, deținut de influentul om de afaceri Sándor Csányi. Prin filiala Sole Mizo, Bonafarm este deja activ pe piața românească prin exporturi și distribuție, iar achiziția Napolact i-ar permite o intrare completă și consolidată pe plan local.
Alți investitori internaționali, inclusiv companii cu prezență deja consolidată în România, și-au arătat interesul în fazele inițiale ale negocierilor, însă Bonafarm pare a fi în pole-position, beneficiind de compatibilitate operațională și interes strategic direct.
Ce include vânzarea
Pe lângă brandul Napolact, tranzacția include și cele două fabrici moderne de procesare a laptelui din Baciu (județul Cluj) și Târgu Mureș. Acestea sunt centre-cheie pentru procesarea a aproximativ 300.000 de litri de lapte zilnic, colectat de la peste o mie de fermieri locali, în principal din Transilvania.
În plus, vor fi transferate și alte mărci locale din portofoliul FrieslandCampina România, precum Campina, Milli, Oké și Dots, în funcție de structura finală a contractului.
Impactul asupra pieței și fermierilor
Această mutare are potențialul de a schimba semnificativ dinamica pieței lactatelor din România. Fermierii locali, care și-au construit parteneriate pe termen lung cu FrieslandCampina, ar putea fi afectați de modificări în modul de colectare a laptelui, în standardele impuse sau în nivelurile de preț oferite. De asemenea, intrarea unui nou proprietar ar putea conduce la o reconfigurare a rețelelor de distribuție și a strategiei comerciale.
Pentru consumatori, întrebarea principală este dacă Napolact își va păstra identitatea românească. De-a lungul anilor, brandul a fost promovat intens ca fiind „din inima Ardealului”, cu accent pe produse naturale, provenite din ferme locale. Este posibil ca această identitate să fie menținută din motive comerciale, însă controlul și deciziile vor fi luate de acum înainte în afara granițelor țării.
Situația financiară actuală
În anul 2023, FrieslandCampina România a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 564 de milioane de lei, cu o ușoară scădere față de anul precedent. Compania a raportat o pierdere netă modestă, de aproximativ 200.000 de lei, iar numărul de angajați era de aproape 500 la nivel național. Aceste cifre confirmă că, deși afacerea este încă solidă, nu se mai află pe un trend ascendent în ceea ce privește profitabilitatea.
Ce urmează pentru Napolact
Finalizarea tranzacției depinde de avizul Consiliului Concurenței și al altor autorități relevante. Dacă toate etapele vor decurge conform planului, până la sfârșitul anului viitor, Napolact va deveni parte a unui grup maghiar cu ambiții regionale.
Pentru Bonafarm, achiziția reprezintă un pas strategic major, oferindu-i acces direct la capacități de producție locale, un portofoliu de branduri solide și o bază largă de consumatori loiali. Pentru România, însă, această tranzacție semnalează un nou capitol în care tot mai multe companii cu tradiție românească ajung sub control străin, ridicând întrebări despre viitorul producției locale și al pieței agroalimentare autohtone.