O versiune nepublicată a Strategiei de Securitate Națională din SUA ar fi propus izolarea a patru țări de UE și formarea unui grup global C5. Casa Albă respinge informațiile. România nu se afla oricum pe lista americanilor.
O presupusă variantă nepublicată a Strategiei de Securitate Națională a Statelor Unite a stârnit controverse majore în mediul internațional, după ce publicația Defense One a relatat că documentul conținea propuneri radicale privind viitorul Europei și reconfigurarea raporturilor globale de putere. Surse citate de publicație susțin că acest draft ar fi inclus ideea unei noi inițiative intitulată „Make Europe Great Again”, prin care Washingtonul ar încerca să influențeze direct arhitectura politică a continentului european.
Potrivit informațiilor publicate de Defense One, una dintre cele mai controversate prevederi ar fi vizat menținerea a patru țări – Austria, Italia, Ungaria și Polonia – la distanță de Uniunea Europeană. În viziunea autorilor draftului, aceste state ar urma să se apropie semnificativ de Washington și să se alăture unei zone de influență americane consolidate, în detrimentul Bruxelles-ului.
Documentul ar fi mers și mai departe, sugerând că Statele Unite ar trebui să sprijine public forțele politice și mișcările care promovează suveranitatea națională, protejarea tradițiilor europene și respingerea unor politici considerate eronat a fi „globaliste” – cu condiția ca aceste formațiuni să rămână pro-americane.
Un alt element notabil ar fi fost ideea înființării unui organism internațional complet nou, numit Core 5 (C5), care ar urma să reunească cele mai influente cinci puteri ale lumii: SUA, China, Rusia, India și Japonia. Modelul ar fi urmat structura reuniunilor G7, însă cu un accent pe coordonarea strategică între aceste state-cheie, într-o lume aflată în plin proces de redefinire geopolitică.
Această propunere se înscrie în linia declarațiilor anterioare ale lui Donald Trump, care a afirmat în repetate rânduri că excluderea Rusiei din fosta structură G8 a fost „o greșeală majoră”. De altfel, el a sugerat anul acesta includerea Chinei într-un viitor format extins, pe care l-a numit neoficial „G9”.
Versiunea amplă a documentului, care ar fi circulat înaintea publicării oficiale, ar fi cuprins și alte direcții majore: intensificarea competiției cu China, reducerea implicării Washingtonului în apărarea Europei și un accent mai puternic pe consolidarea influenței americane în emisfera vestică.
Totuși, aceste informații au fost rapid contestate de Casa Albă. După apariția articolului Defense One, Administrația Trump a reacționat prompt. Anna Kelly, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a declarat că nu există nicio altă versiune a Strategiei de Securitate Națională în afara celei publice.
„Președintele Trump a semnat o singură strategie, transparentă și disponibilă online. Orice alte documente invocate sunt simple invenții sau scurgeri de informații provenite din surse care nu au legătură cu administrația”, a afirmat Kelly, contestând într-un ton ferm credibilitatea celor care ar fi furnizat informația.
Ea a adăugat că „așa-zisele versiuni alternative” reprezintă reinterpretări greșite ale unor persoane fără acces la deciziile interne ale președintelui.
În varianta oficială a Strategiei de Securitate Națională, Donald Trump menționează că Europa s-ar confrunta cu un pericol fără precedent, descriind situația drept o posibilă „dispariție a civilizației” în următoarele două decenii. Documentul acuză Uniunea Europeană că aplică politici care ar afecta stabilitatea și identitatea continentului, în special în contextul migrației și dificultăților economice.
Strategia publicată acordă o atenție limitată Orientului Mijlociu și Africii, în timp ce tratează Europa ca pe o regiune în declin accelerat, la care Washingtonul ar trebui să se raporteze cu prudență.