Presa economică europeană semnalează tot mai des faptul că piața imobiliară din România ar fi intrat într-o fază de corecție severă, descrisă de unii analiști drept „spargerea bulei imobiliare”. După mai bine de un deceniu de creșteri accelerate ale prețurilor și volume record de tranzacții, datele recente indică o schimbare abruptă de tendință, marcată de scăderea cererii, acces mai dificil la credite și un val de majorări fiscale care urmează să intre în vigoare din 2026.
Datele oficiale privind piața imobiliară arată că în luna noiembrie 2025, la nivel național, au fost vândute 50.059 de imobile, cu 8.443 mai puține decât în luna octombrie și cu 8.356 mai puține față de noiembrie 2024. Este una dintre cele mai abrupte scăderi lunare din ultimii ani și un semnal clar al retragerii cumpărătorilor din piață.
În lunile anterioare, tendința descendentă fusese deja vizibilă, cu un declin de aproape 19% al tranzacțiilor față de aceeași perioadă a anului trecut. Jurnaliștii economici europeni subliniază că scăderea nu mai este una punctuală sau sezonieră, ci reflectă o deteriorare structurală a pieței.
Bucureștiul rămâne lider în ceea ce privește numărul de tranzacții, cu 7.983 de imobile vândute într-o singură lună, urmat de județele Ilfov și Timiș. În contrast, județe precum Teleorman sau Călărași au raportat sub 300 de tranzacții, indicând o piață aproape înghețată în anumite regiuni ale țării.
Credite ipotecare tot mai greu de accesat
Un alt indicator esențial al răcirii pieței este evoluția creditelor ipotecare. În noiembrie 2025 au fost înregistrate 33.833 de ipoteci, în scădere față de aceeași lună a anului precedent. Deși diferența numerică pare modestă, analiștii avertizează că trendul este constant descendent, pe fondul dobânzilor ridicate și al criteriilor tot mai stricte de acordare a creditelor.
La acest context se adaugă și modificările fiscale recente, inclusiv creșterea TVA-ului aplicat locuințelor, de la 9% la 21% pentru o mare parte a tranzacțiilor. Această schimbare a generat un impact direct asupra costului final al locuințelor, determinând necesitatea unui avans mai mare și rate lunare semnificativ mai ridicate pentru cumpărători.
Paradoxul pieței: construcții în creștere, cerere în scădere
Un aspect frecvent evidențiat de presa internațională este paradoxul pieței imobiliare românești: sectorul construcțiilor continuă să se extindă, inclusiv în zona rezidențială, în timp ce numărul tranzacțiilor scade vizibil. Această discrepanță sugerează o supraofertă iminentă, în special în marile orașe, unde dezvoltările imobiliare lansate în anii anteriori ajung acum pe piață într-un context economic mult mai nefavorabil.
Experții avertizează că această decuplare dintre ofertă și cerere poate exercita presiuni suplimentare asupra prețurilor și poate forța dezvoltatorii să accepte corecții sau să amâne proiecte viitoare.
2026 aduce taxe record pentru proprietari
Un factor major care amplifică temerile legate de evoluția pieței este pachetul de modificări fiscale programat pentru 2026. Conform noilor reglementări, impozitele pe locuințe, terenuri și alte bunuri imobiliare vor fi calculate pe baza unor valori actualizate, mult mai apropiate de prețurile reale din piață.
În unele cazuri, baza de impozitare ar putea crește de două sau chiar de trei ori, iar autoritățile locale vor avea posibilitatea de a aplica majorări suplimentare de 50–80%, în special în marile centre urbane. Această perspectivă a generat deja un val de incertitudine în rândul proprietarilor și investitorilor.
O piață în căutarea unui nou echilibru
Analiștii citați de presa europeană susțin că România traversează o fază de ajustare profundă a pieței imobiliare, alimentată de inflație, costuri ridicate de finanțare și o presiune fiscală fără precedent. În acest context, tot mai mulți cumpărători amână deciziile de achiziție, în timp ce vânzătorii sunt nevoiți să își reevalueze așteptările.
Deși termenul de „spargerea bulei” rămâne controversat, datele indică o schimbare clară de paradigmă. Specialiștii estimează că piața ar putea începe să se stabilizeze abia după 2027, odată cu ajustarea prețurilor, normalizarea dobânzilor și clarificarea cadrului fiscal.
România se află într-un moment de cotitură pe piața imobiliară, cu tranzacții în scădere, acces mai dificil la credite și costuri de deținere în creștere. Pentru prima dată după mulți ani, optimismul generalizat este înlocuit de prudență, iar piața pare să intre într-o etapă de recalibrare dureroasă, dar inevitabilă.