În ultimele zile, spațiul public din România a fost dominat de o polemică intensă privind starea de sănătate a președintelui Nicușor Dan. O serie de politicieni din opoziție, în special din rândul formațiunii AUR, au lansat acuzații cu privire la presupuse afecțiuni psihice ale șefului statului, mergând până la invocarea autismului ca motiv de îngrijorare.
Deși astfel de afirmații nu sunt susținute de documente medicale, acestea au generat o cerere oficială către Senat, în care se solicită verificarea stării sale de sănătate.
Inițiativa aparține senatorului AUR Cristian Vântu, care a transmis o adresă instituțională prin care cere Administrației Prezidențiale, Ministerului Sănătății și Institutului de Medicină Legală să comunice dacă președintele este apt din punct de vedere medical să își exercite atribuțiile. În solicitarea sa, senatorul face referire la „comportamente atipice” observate în apariții publice și exprimă temerea că acestea ar putea semnala o afecțiune psihică sau neurologică ce ar afecta discernământul președintelui.
„Există o îngrijorare legitimă în rândul populației cu privire la capacitatea domnului Nicușor Dan de a-și exercita funcția în mod normal. Considerăm că este nevoie de transparență și de o confirmare oficială din partea instituțiilor abilitate”, a declarat senatorul într-un comunicat de presă.
Totuși, cererea a fost respinsă de conducerea Senatului, pe motiv că nu există niciun temei legal sau constituțional care să permită o astfel de acțiune. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a precizat că, potrivit Constituției, doar Curtea Constituțională poate constata eventuale situații de incapacitate a șefului statului, iar acest lucru se poate întâmpla doar la sesizarea instituțiilor competente și în baza unor dovezi medicale clare.
„Nu ne putem substitui unui act medical sau unei expertize judiciare. Nu există în prezent o bază legală pentru demersul inițiat de senatorul AUR”, a declarat Abrudean.
Simion îl face „autist”, apoi își cere scuze
Controversa a fost alimentată și de afirmațiile liderului AUR, George Simion, care l-a catalogat pe Nicușor Dan drept „autist” în mai multe rânduri. Într-unul dintre aceste atacuri verbale, Simion a spus: „V-am spus că e autist. Săracu’, e autist. Ce căutați să vă certați cu el?”.
Declarațiile au stârnit un val de reacții critice, inclusiv din partea asociațiilor care luptă pentru drepturile persoanelor neurodivergente. Ulterior, George Simion și-a cerut scuze public, afirmând că a greșit termenul și că a vrut, de fapt, să spună că președintele este „securist”.
Președintele Nicușor Dan a răspuns ferm, spunând că nu este permis să fie folosit în mod batjocoritor termenul de „autist”, întrucât acest lucru contribuie la stigmatizarea unei întregi categorii de persoane. „Nu avem voie să glumim cu acest termen. Nu este despre mine, este despre toți copiii și adulții care trăiesc cu această condiție”, a spus președintele.
De unde au pornit suspiciunile?
În mediul online, dar și în anumite cercuri politice, au fost răspândite imagini și fragmente video în care președintele apare cu gesturi sau ticuri interpretate ca „nefirești” de unii comentatori. Președinta POT Anamaria Gavrilă, apropiată de AUR, a susținut că Nicușor Dan ar avea „priviri rătăcite, ridicări involuntare de umeri și mișcări bruște ale capului” care ar indica o afecțiune neurologică. Ea a lansat o invitație publică către președinte de a declara că nu suferă de nicio boală psihică și de a se supune voluntar unei evaluări medicale.
Până la această oră, președintele nu a răspuns oficial acestei invitații, dar nici nu există vreun document medical sau instituțional care să confirme vreo suspiciune.
Ce spune legea? Poate candida o persoană cu tulburări psihice?
Potrivit legislației în vigoare, nu există nicio prevedere care să interzică unei persoane cu tulburări psihice – confirmate sau nu – să candideze la funcția de președinte al României. Singurele condiții constituționale prevăd ca un candidat să fie cetățean român, cu vârsta de minimum 35 de ani și cu domiciliul stabil în România.
Prin urmare, chiar și dacă ar exista o suspiciune de afecțiune psihică, aceasta nu ar constitui un impediment legal pentru candidatura sau exercitarea mandatului. Mai mult, candidatul Nicușor Dan a fost validat de Biroul Electoral Central fără obiecții, ceea ce înseamnă că îndeplinește toate condițiile legale.
Un test psihiatric obligatoriu pentru candidați?
În spațiul public s-a redeschis dezbaterea privind necesitatea introducerii unor teste psihologice sau psihiatrice pentru cei care candidează la funcții înalte în stat. Deși ideea a fost susținută de unii comentatori, specialiștii în sănătate mintală avertizează că astfel de măsuri pot fi periculoase și discriminatorii, mai ales în lipsa unui cadru legal clar.
Ministrul Educației, Daniel David, care este și profesor de psihologie, a declarat că nu susține introducerea unor astfel de teste, deoarece „diagnosticul psihiatric este, în multe cazuri, bazat pe interpretări probabilistice și nu poate fi folosit ca instrument legal de excludere”.
Controversa privind starea de sănătate a președintelui Nicușor Dan pare să fie mai degrabă o temă politică decât una medicală. În lipsa unor dovezi concrete și în contextul unei respingeri instituționale a solicitării de verificare, acuzațiile rămân în zona speculațiilor. Deocamdată, nu există niciun indiciu oficial care să pună la îndoială capacitatea președintelui de a-și îndeplini mandatul.