Photo by Immo Wegmann on Unsplash
Pensia unui magistrat în România rămâne un subiect intens dezbătut, mai ales în contextul reformelor sistemului de pensii și al diferențelor mari față de pensiile obișnuite. Conform celor mai recente date disponibile, pensiile magistraților, care sunt încadrate în categoria pensiilor de serviciu, pot atinge sume considerabile în funcție de vechime, funcție și indemnizațiile primite în timpul carierei.
Cea mai mică pensie primită de un magistrat se situează în jurul valorii de 18.000 de lei net pe lună, iar vârsta medie de pensionare este de 52 de ani. Aceasta este atribuită celor care au ieșit la pensie cu un stagiu complet de cotizare, dar care nu au ocupat funcții înalte în sistemul judiciar. Chiar și așa, suma este de câteva ori mai mare decât pensia medie din România.
La polul opus, cea mai mare pensie de magistrat depășește pragul de 30.000 de lei net lunar. Această sumă este încasată de magistrați care au ocupat funcții de conducere în instanțele superioare și care au beneficiat de sporuri și indemnizații substanțiale în timpul activității.
Pensia se calculează în baza unei medii a indemnizațiilor brute din ultimele luni de activitate și nu este influențată direct de contribuțiile plătite la sistemul public de pensii, ceea ce generează un dezechilibru major între contribuție și beneficiu.
Aceste sume continuă să genereze controverse, în special în contextul în care statul încearcă să echilibreze bugetul sistemului de pensii și să elimine inechitățile între categoriile sociale. Cu toate acestea, pensiile magistraților sunt considerate un privilegiu garantat de lege, motiv pentru care orice încercare de reformare a fost întâmpinată cu rezistență din partea sistemului judiciar.
Magistrații au anunțat că intră în grevă
Pe 26 august 2025, judecătorii și procurorii din numeroase instanțe – inclusiv cele din București, Târgu Mureș, Iași, Bacău, Galați, Suceava și Oradea au anunțat suspendarea activității pe termen nelimitat, ca protest față de proiectul guvernamental ce prevede tăieri ale pensiilor speciale ale magistraților.
În timpul protestului, activitatea era restricționată la dosarele de urgență, iar majoritatea activităților judiciare au fost suspendate.
Guvernul, susținut de ministrul Justiției, a refuzat să retragă proiectul, subliniind că reforma este parte integrantă a programului de guvernare.
În iunie 2023, judecătorii și procurorii au inițiat o formă de protest similară, prin amânarea tuturor dosarelor – cu excepția celor urgente – în mai multe instanțe din țară, inclusiv Parchetul General, Tribunalul și Curțile de Apel.
Protestul a fost declanșat în contextul unui proiect de lege care viza majorarea vârstei de pensionare și schimbarea modului de calcul al pensiilor speciale.
O critică frecvent întâlnită este că, potrivit Legii dialogului social 367/2022, greva în rândul magistraților este interzisă, astfel acțiunile au fost denumite „proteste”, chiar dacă se comportau identic cu o grevă.
Cu toate acestea, unii magistrați și-au justificat protestele ca fiind un mijloc necesar de apărare a independenței sistemului judiciar, sugerând că dialogul prezentat nu a fost real sau suficient.