Începând cu 1 ianuarie 2026, românii și mediul de afaceri vor trebui să se adapteze la un nou regim al plăților în numerar. Autoritățile fiscale continuă eforturile de combatere a economiei subterane și evaziunii fiscale, iar modificările legislative stabilesc limite clare pentru tranzacțiile în numerar, afectând modul în care vom putea efectua cumpărături zilnice.
Legislația românească privind tranzacțiile în numerar a suferit numeroase modificări în ultimii ani, menite să sporească transparența financiară și să reducă practica fragmentării plăților cash pentru a evita controlul fiscal.
Noile reguli fac parte dintr-un pachet mai larg de măsuri fiscale adoptate prin Legea nr. 296/2023 și modificările ulterioare ale Legii nr. 70/2015 privind disciplina financiară. Autoritățile susțin că aceste măsuri vor diminua posibilitățile de circulație ilegală a numerarului și vor proteja contribuabilii corecți și mediul de afaceri.
Plafonul actual al plăților cash și ce se schimbă de la 1 ianuarie 2026
Până la sfârșitul anului 2025, limita pentru tranzacțiile în numerar între persoanele fizice și firme este de aproximativ 1.000 de lei pe zi, în timp ce plățile în numerar între persoane fizice pot ajunge la 50.000 de lei pe zi. Magazinele de tip cash & carry pot accepta numerar până la un plafon de 10.000 de lei pe zi. În relațiile între entități juridice, tranzacțiile numerar sunt și mai restricționate, cu un plafon de 5.000 de lei pe zi per persoană, iar comercianții trebuie să folosească instrumente de plată fără numerar pentru sumele care depășesc această limită.
Deși legislația exactă pentru 1 ianuarie 2026 nu introduce schimbări radicale, plafonul actual se menține sau chiar se consolidează în sfera comercială. Plata cash la comercianți pentru cumpărături zilnice va fi limitată în continuare la 1.000 de lei pe zi pentru relația persoană fizică – entitate juridică.
Tranzacțiile numerar între persoane fizice vor rămâne la un plafon de 50.000 de lei pe zi. Magazinele cash & carry pot primi până la 10.000 de lei numerar pe zi, iar tranzacțiile între entități juridice rămân restricționate, cu plafoane stricte de 5.000 de lei pe zi per persoană și un total de 10.000 de lei pe zi.
Numerarul din casieria unei firme nu poate depăși 50.000 de lei la sfârșitul zilei, orice sumă peste acest plafon fiind necesar să fie depusă în cont bancar în termen de două zile lucrătoare. Practic, pentru cumpărături obișnuite la magazin sau supermarket, plățile mari cu numerar vor fi aproape imposibile, fiind necesare instrumente electronice precum cardurile sau transferurile bancare.
Argumentele oficialilor pentru limitarea numerarului
Guvernul și Ministerul Finanțelor susțin că aceste restricții limitează evaziunea fiscală, deoarece sumele mari în numerar sunt greu de urmărit și facilitează economia la negru. De asemenea, tranzacțiile electronice oferă un traseu clar pentru autorități, cresc transparența financiară și combat potențialele activități ilegale, cum ar fi spălarea de bani sau traficul ilicit. La nivelul Uniunii Europene, se discută despre implementarea unei limite comune de 10.000 de euro pentru plățile cash, măsură ce ar putea fi aplicată în România în următorii ani.
Criticii avertizează că restricțiile vor afecta în special consumatorii din zonele rurale, unde plata electronică este mai puțin accesibilă, persoanele în vârstă și pe cei care preferă numerarul pentru simplitate și confidențialitate. De asemenea, sectorul mic de retail poate fi afectat, deoarece terminalele POS reprezintă un cost suplimentar pentru comercianți. În spațiul public există și dezbateri despre eliminarea banilor cash, deși autoritățile susțin că numerarul nu va dispărea complet, ci doar va fi reglementat mai strict.
În 2026, România intră într-o nouă eră financiară în care numerarul își pierde treptat rolul central în tranzacțiile cotidiene. Limitele stricte fac ca plățile mari să fie aproape exclusiv electronice, în timp ce cash-ul rămâne util pentru sume mici și tranzacții specifice. Pentru consumatori, asta înseamnă să fie pregătiți să folosească cardurile și plățile digitale, iar comercianții trebuie să investească în terminale POS sau alte instrumente moderne de plată. România își aliniază astfel legislația la tendințele digitale globale, dar trecerea către o economie mai puțin dependentă de numerar nu este lipsită de provocări sociale și economice.