În anul 2026, România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai scăzute rate de studii superioare din Uniunea Europeană, o realitate care pune presiune atât pe economie, cât și pe perspectivele tinerilor absolvenți.

Conform celor mai recente date Eurostat, doar aproximativ 23,2 % dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani aveau studii universitare finalizate în 2024–2025, o cifră semnificativ mai mică decât media UE de circa 44 % pentru aceeași categorie de vârstă.

Această diferență arată că România rămâne pe ultimul loc între statele membre UE în privința ponderei indivizilor cu studii superioare, fiind depășită și de țări ca Ungaria sau Italia, unde procentul absolvenților de învățământ superior este mai ridicat.

Schimbare radicală în construcții de la 1 ianuarie 2027: Acoperiș verde obligatoriu și reguli stricte pentru parcări. Cine este vizat și ce amenzi se aplică

Cine este Vasile Tofan, noul premier al Republicii Moldova: Avere de 7 milioane de dolari și regulile stricte impuse propriei familii

 Trendul educațional – între demografie, migrație și decizii politice

Tendința actuală arată că tot mai puțini tineri români finalizează o facultate sau încearcă să se înscrie în învățământul superior. Cauzele sunt multiple:

Migrația tinerilor capabili și a forței de muncă educate în străinătate reduce baza de studenți care rămân în țară pentru studii sau locuri de muncă.

Barierele financiare rămân un obstacol major: costurile asociate cu educația (transport, cămin, materiale de studiu) sunt tot mai greu de susținut de familiile cu venituri medii și mici, ceea ce determină tinerii să renunțe la facultate în favoarea muncii imediate.

Abandonul școlar universitar rămâne ridicat, cu rata de părăsire a studiilor încă peste media multor state europene.

Potrivit unui studiu citat de Eurostat, România se confruntă și cu cea mai mare rată de părăsire prematură a școlii din UE, ceea ce contribuie la un deficit structural de absolvenți de facultate în rândul tinerilor.

Situația în 2026: pe ultimul loc în Uniunea Europeană

România este considerată în continuare ultima țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul de educație terțiară atins, când vorbim despre persoane între 25 și 64 de ani sau 25–34 de ani. Statistica arată că România nu doar este sub media UE, ci se situează semnificativ în urmă față de statele fruntașe precum Irlanda, Luxemburg sau Cipru, unde peste 55 % dintre tineri finalizaseră studii superioare în aceeași perioadă.

Impactul austerității asupra studenților în 2025–2026

În paralel cu aceste date statistice, anul **2025–2026 a fost marcat de introducerea unor măsuri de austeritate în educație, implementate de guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. Pe fondul unei presiuni fiscale puternice și a deficitului bugetar, autoritățile au luat decizii care afectează sistemul educațional și capacitatea tinerilor de a urma sau de a finaliza studiile superioare:

Reducerea bugetelor pentru burse și schimbarea criteriilor de acordare a acestora, ceea ce a dus la diminuarea semnificativă a fondurilor disponibile pentru studenți.

Reducerea numărului total de burse alocate, afectând mii de studenți care depindeau de aceste sprijinuri pentru a-și continua studiile.

Discuții la nivel guvernamental cu rectori și reprezentanți ai universităților privind reorganizarea cheltuielilor din educație, o acțiune motivată de necesitatea reducerii deficitului bugetar, dar criticată de mediul academic.

Organizații studențești precum ANOSR atrag atenția că sprijinul public pentru studenți (inclusiv burse) reprezintă doar o parte mică din venitul lunar al acestora și este insuficient pentru a asigura un acces echitabil la educație.

Studenții, între oportunitate și presiuni economice

Tot mai mulți studenți români raportează dificultăți în continuarea studiilor din cauza: costurilor ridicate (în special pentru cazare, transport și materiale), reducerii burselor și sprijinului financiar, perspectivei unui loc de muncă mai bun imediat după liceu, în condițiile în care investițiile în educație și infrastructură academică au fost reduse.

Acest context determină unii tineri să renunțe la facultate din motive economice și sociale, investind mai mult în intrarea rapidă pe piața muncii decât în finalizarea unui ciclu universitar.

În 2026, România se confruntă cu o realitate educațională dificilă: rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană la procentul absolvenților de studii superioare și se află mult sub media europeană în ceea ce privește nivelul educațional al populației tinere. Măsurile de austeritate implementate în ultimii ani, deși justificate de autorități prin nevoia de echilibrare bugetară, au avut un impact semnificativ asupra accesului și continuării studiilor pentru mii de studenți. Aceste provocări, combinate cu barierele economice și de finanțare, pun în pericol obiectivele de dezvoltare durabilă ale României și ținerea pasului cu restul Uniunii Europene în ceea ce privește calificările tinerilor.