Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, fondatoarele Dăruiește Viață
Asociația Dăruiește Viață, fondată în anul 2012 de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, numită vicepremier recent în Guvernul Bolojan, a raportat pentru anul 2024 venituri record, depășind 62 de milioane de euro.
Este un buget imens pentru un ONG din România și comparabil cu cel al unor spitale județene. Dar bilanțul financiar ridică întrebări serioase: o parte semnificativă a cheltuielilor este încadrată la categoria largă și greu de descifrat „cheltuieli de exploatare”, în timp ce aproximativ 500.000 de euro au fost alocați separat pentru salariile personalului.
Această structură financiară a alimentat suspiciuni și a deschis discuția despre cât de transparent este, de fapt, modul în care organizația gestionează donațiile.
Venituri record, transparență limitată
În 2024, Dăruiește Viață a încasat peste 310 milioane lei, echivalentul a puțin peste 62 de milioane de euro. Banii provin în principal din: donații individuale, sponsorizări ale companiilor, redirecționări de impozit.
Cu toate acestea, raportarea folosește categorii contabile foarte generale, ceea ce face dificilă înțelegerea exactă a modului în care suma este distribuită. Donatorii văd totalurile, dar nu pot identifica clar direcția fiecărui milion.
Cei 500.000 de euro alocați pentru personal
Conform datelor financiare declarate, cheltuielile cu personalul s-au ridicat în 2024 la aproximativ 2,48 milioane lei, adică aproape 500.000 de euro.
Aceste sume sunt prezentate ca linie separată de “cheltuielile de exploatare” – ceea ce înseamnă că:
→ Salariile NU explică mare parte din sumele imense raportate la exploatare.
Pentru un ONG cu aproximativ 10 angajați, suma ridică întrebări privind structura salarială, dar, în același timp, scoate în evidență altceva: cheltuielile mari sunt în altă parte.
Această diferențiere este esențială pentru înțelegerea situației.
Marea întrebare: Ce conțin cheltuielile de exploatare?
Categoria „cheltuieli de exploatare” în bilanțul ONG-ului reprezintă cea mai mare parte a banilor cheltuiți. Totuși, nu există o defalcare detaliată la nivel public.
În contabilitatea ONG-urilor, cheltuielile de exploatare pot include:
1. Cheltuieli administrative: chirii, utilități, telefonie, internet, mentenanță; consumabile, contabilitate, servicii administrative.
2. Cheltuieli logistice: transport, deplasări, achiziții de echipamente; întreținerea sediilor sau spațiilor operaționale.
3. Servicii externe: consultanță, audit, servicii juridice;agenții de publicitate, PR, marketing și fundraising.
4. Cheltuieli bancare și financiare: comisioane, taxe, procesări de plăți.
5. Alte costuri operaționale nespecificate.
Totuși, fără o defalcare exactă, publicul nu poate ști:
cât reprezintă marketingul,
cât reprezintă achizițiile,
cât reprezintă servicii externe,
cât reprezintă costuri operaționale interne,
ce procent merge spre proiecte și ce procent spre funcționarea ONG-ului.
Salariile – separate; exploatarea – uriașă. Ce înseamnă asta?
Faptul că aproape 500.000 de euro sunt trecuți la „cheltuieli cu personalul”, în timp ce „cheltuielile de exploatare” însumează zeci de milioane, ridică întrebarea legitimă:
Ce alte tipuri de cheltuieli pot ajunge să consume zeci de milioane de euro într-un singur an?
O explicație ar putea fi costuri asociate cu infrastructura medicală (mentenanță, utilități, echipamente, operare), dar acest lucru nu este clarificat în mod oficial. Pe site-ul Dăruiește Viață sunt trecute diferite proiecte în care s-ar fi putut investi acești bani, dar nu se explică deloc costurile clare.
ONG-ul afirmă în declarațiile publice că are doar 3,3% cheltuieli administrative, însă fără un raport detaliat, procentul nu poate fi verificat independent.
În lipsa unei defalcări clare și accesibile publicului, nu există un răspuns complet la întrebarea: Cum a cheltuit exact Asociația Dăruiește Viață cei 62 de milioane de euro în 2024?
Singurele certitudini sunt: aproximativ 500.000 de euro au fost alocați personalului — într-o categorie separată. Marea parte a fondurilor este încadrată la „cheltuieli de exploatare”, fără detalii publice. Structura cheltuielilor lasă loc de întrebări legitime privind transparența și utilizarea donațiilor. Până la publicarea unui raport complet, defalcat și accesibil oricărui donator, subiectul rămâne deschis pentru analiză.