Rezerviștii voluntari primesc bani, au unele scutiri și protecție socială, dar sunt obligați să se prezinte la exerciții sau mobilizare. Haosul provocat de ordinele recente de chemare a generat un val de reacții în Capitală și în Ilfov.
Sistemul militar de rezervă din România se află, din nou, în centrul atenției. Mii de rezerviști din București și județul Ilfov au fost chemați în ultimele zile, printr-un ordin de mobilizare rapidă, să se prezinte în unități militare pentru actualizarea evidenței sau pentru exerciții de verificare. Chemările, venite uneori cu doar 24 de ore înainte, au provocat confuzie și nemulțumiri, iar reacțiile publice nu au întârziat.
În acest context, reapare întrebarea: ce înseamnă să fii rezervist în România, ce avantaje ai și ce obligații presupune statutul?
Conform Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari, modificată în 2021 pentru a crește atractivitatea programului, rezerviștii sunt cetățeni care semnează un contract cu Ministerul Apărării Naționale (MApN) și se obligă să participe la instruiri anuale, exerciții sau, în caz de mobilizare, la misiuni operative.
Spre deosebire de stagiul militar obligatoriu (care a fost suspendat), serviciul de rezervist este voluntar, dar implică drepturi și îndatoriri clare.
Începând cu anul 2021, MApN a îmbunătățit semnificativ beneficiile acordate rezerviștilor:
Indemnizație lunară chiar și în afara activității, de până la 30% din solda unui militar activ de același grad, plus solda de grad și gradații.
Indemnizație de instalare la semnarea primului contract.
Asigurare medicală, pensie și contribuții sociale plătite de stat în perioada contractuală.
Uniformă și echipament militar pentru perioadele de instruire.
Protecție juridică în fața angajatorilor civili – aceștia nu pot concedia un angajat pentru că este convocat în calitate de rezervist.
Posibilitatea de a pleca în străinătate fără restricțiile impuse anterior militarilor în rezervă.
Un rezervist cu grad de subofițer, spre exemplu, poate primi lunar între 1.500 și 2.400 de lei în perioada de „repaus” – adică atunci când nu este activat la instruiri sau mobilizări.
Pe de altă parte, statutul de rezervist vine cu responsabilități clare:
Prezentarea obligatorie la ordinele de chemare – fie pentru instruire anuală, fie pentru exerciții de mobilizare.
Comunicarea plecărilor din localitate cu cel puțin 48 de ore înainte către centrul militar județean sau de sector.
Actualizarea datelor personale periodic.
Participarea, în caz de mobilizare generală, la acțiuni reale de apărare, conform legii.
Refuzul prezentării poate fi sancționat cu amenzi între 405 și 1.215 lei, conform Legii 446/2006. În cazuri repetate sau de mobilizare reală, se poate ajunge și la răspundere penală.
În ultimele zile, sute de rezerviști din București și Ilfov au fost chemați pentru un exercițiu de mobilizare organizat de MApN. Mulți dintre ei au reclamat lipsa de organizare, notificări trimise târziu, adrese greșite și lipsă de transport sau hrană în unități.
„M-au chemat cu o zi înainte, fără să spună clar unde trebuie să mă prezint. Când am ajuns, nu era niciun responsabil acolo, ci doar alți rezerviști la fel de confuzi,” a declarat un rezervist pentru o publicație locală.
Ministerul Apărării a transmis că mobilizarea este legală și face parte din exerciții planificate pentru testarea capacității de reacție și actualizarea evidenței. Totuși, presa și rețelele sociale au fost invadate de reacții negative, inclusiv de acuzații de organizare haotică.
În paralel, au apărut zvonuri alarmiste în online, conform cărora România „mobilizează în secret” rezerviști pentru un eventual conflict militar. Ministerul Apărării a dezmințit ferm aceste afirmații, precizând că nu există mobilizare pentru război, ci doar acțiuni legale și transparente de verificare.
Sistemul rezerviștilor voluntari aduce avantaje reale – bani, protecție socială, drepturi militare și civile – dar presupune și responsabilități serioase. Chemările recente arată că, deși statul are dreptul să organizeze astfel de exerciții, modul în care sunt gestionate trebuie îmbunătățit semnificativ pentru a evita haosul și nemulțumirile.
Rezerviștii sunt parte esențială din capacitatea de apărare a țării, însă încrederea lor trebuie câștigată prin organizare eficientă și comunicare clară, nu prin presiune și incertitudine.