Foto: Facebook Alexandru Rogobete
În România trăiesc aproape 1 milion de persoane cu dizabilități, potrivit ultimelor statistici oficiale, iar nivelul indemnizațiilor și facilitățile fiscale de care beneficiază aceștia au devenit, în ultimele luni, un subiect fierbinte în dezbaterile publice și politice.
Subiectul a căpătat amploare după ce ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a afirmat recent că „jumătate dintre beneficiile declarate pentru persoanele cu handicap sunt false”, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat măsuri controversate de impozitare a locuințelor și mașinilor persoanelor cu dizabilități, pentru a suplini deficitul bugetar.
Indemnizațiile lunare: câți bani primesc persoanele cu dizabilități?
Persoanele cu handicap din România pot primi mai multe tipuri de indemnizații în funcție de gradul de dizabilitate: grav, accentuat sau mediu. O serie de informații recente și surse interne arată că valorile aproximative ale indemnizațiilor lunare se situează astfel:
Handicap grav: aproximativ 598 lei/lună, din care 419 lei indemnizație de handicap și 179 lei buget personal complementar.
Handicap accentuat: aproximativ 449 lei/lună, în care 317 lei indemnizație și 132 lei buget complementar.
Handicap mediu: un buget personal complementar de aproximativ 79 lei/lună.
Handicap ușor: de regulă nu beneficiază de indemnizație lunară directă.
Pe lângă indemnizația de handicap, începând de la 1 ianuarie 2025, Guvernul a introdus și o indemnizație lunară de solidaritate pentru pensionarii cu handicap grav, accentuat sau vizual grav. Această sumă se calculează în funcție de pensia de limită de vârstă și este ajustată anual în funcție de rata inflației și creșterea salariului mediu brut.
Definiția indemnizației de solidaritate – ce include și cum se calculează
Indemnizația de solidaritate a fost gândită ca un supliment la pensia de handicap pentru a ajuta persoanele cu dizabilități să se descurce în plină criză economică. Potrivit legislației modificate, cuantumul acestei indemnizații este stabilit prin raportare la pensia pentru limită de vârstă și este majorat anual, în ianuarie, în funcție de evoluția Indicatorului Social de Referință (ISR) și a salariului mediu brut.
Facilități fiscale și sociale: ce mai pot pierde persoanele cu dizabilități?
Până în prezent, persoanele cu handicap beneficiau de o serie de facilități fiscale și sociale importante. Printre acestea:
🔹 Scutire de plata CASS pentru indemnizația de handicap, adică nu plătesc contribuția la asigurările sociale de sănătate pentru indemnizația primită.
🔹 Acces la servicii medicale gratuite sau compensate, inclusiv medicamente, dispozitive medicale sau proceduri de recuperare.
🔹 Transport gratuit sau subvenționat pe rute locale și naționale în funcție de gradul de handicap.
🔹 Excepții de la taxe pentru locuința de domiciliu și autoturisme, adică scutiri de impozit pe clădiri și mașini.
Aceste beneficii reprezentau un sprijin vital pentru zeci de mii de familii, în special în condițiile unui cost al vieții în creștere. Totuși, situația este pe cale să se schimbe semnificativ.
Bolojan vs. facilitățile persoanelor cu handicap: „trebuie să contribuie și ei”
Premierul Ilie Bolojan a pus recent în discuție eliminarea unor facilități fiscale pentru persoanele cu handicap, pe motiv că acestea „puneau presiune pe bugetele locale”. Oficialul a spus că în România sunt înregistrați aproximativ 957.000 de persoane cu handicap, dintre care aproximativ 400.000 beneficiază de pensie de invaliditate, iar unele dintre acestea primesc venituri pe partea de handicap care „nu i se par în regulă”.
Pe această bază, Bolojan a sugerat eliminarea scutirilor de impozit pe locuințe și pe mașini, argumentând că „orice persoană trebuie să contribuie la serviciile care-i fac viața mai bună”. Oficialul a susținut că facilitățile acordate în exces afectează bugetele locale și au solicitat o reconfirmare a certificatelor de handicap pentru a verifica eventualele nereguli în sistem.
Această poziție a fost primită cu critici puternice din partea ONG-urilor pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, care susțin că această categorie este deja vulnerabilă social și economic și că eliminarea facilităților ar duce la o scădere semnificativă a calității vieții.
Rogobete: „Jumătate dintre facilități sunt false” – o afirmație care a încins spiritele
Într-o conferință de presă, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că aproximativ jumătate dintre facilitățile declarate pentru persoanele cu handicap sunt false sau supralicitate, susținând că există abuzuri în sistemul de acordare a certificatelor de handicap. Afirmând că datele oficiale sunt supraevaluate, Rogobete a cerut o „verificare riguroasă” a tuturor dosarelor pentru a elimina fraudele și a proteja resursele statului.
Deși ministerul nu a furnizat încă cifre exacte despre ce ar fi false sau nejustificate, declarațiile lui Rogobete au alimentat o dezbatere publică intensă asupra modului în care este administrat sistemul de protecție socială pentru persoanele cu dizabilități.
Reacții din societate și impactul măsurilor
Organizațiile civice care apără drepturile persoanelor cu dizabilități au condamnat propunerile de eliminare a facilităților fiscale, avertizând că aceasta va duce la creșterea sărăciei în rândul unei categorii deja defavorizate. De asemenea, aceștia au solicitat autorităților să prioritizeze evaluări medicale riguroase și transparente, dar fără să diminueze sprijinul social esențial pentru cei care chiar au nevoie.
Pe de altă parte, susținătorii măsurilor fiscale argumentează că o corectare a sistemului este necesară pentru sustenabilitatea bugetară și pentru a combate abuzurile.
România se află într-un punct de cotitură privind sprijinul social oferit persoanelor cu dizabilități. În timp ce indemnizațiile și facilitățile continuă să existe, ele sunt acum puse la îndoială de factorii politici, în contextul deficitului bugetar și al acuzațiilor de fraude. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să reformeze sistemul fără a afecta negativ cei care depind de aceste beneficii pentru supraviețuire și incluziune socială.