Potrivit datelor oficiale, pensia medie de serviciu a unui magistrat este de 25.356 de lei, adică de aproape 10 ori mai mare decât salariul mediu net din România și de 25 de ori mai mare decât o pensie obișnuită, care se ridică în prezent la aproximativ 2.700 de lei. Cea mai mare pensie a unui magistrat este de 14.000 de euro și a contribuit doar 30% pentru ea, restul banilor fiind achitați din taxele celorlalți contribuabili.
Un alt avantaj controversat este vârsta de pensionare. Magistrații români se pot pensiona la doar 47 de ani, în timp ce în alte state europene – precum Italia, Finlanda sau Slovenia – vârsta de pensionare este între 65 și 70 de ani. Această discrepanță a fost des criticată atât de cetățeni, cât și de oficialii europeni, în contextul reformelor asumate prin PNRR.
Legea de reformă a pensiilor speciale, adoptată recent de Parlament, propune plafonarea și modificarea modului de calcul al pensiilor de serviciu pentru magistrați. Totuși, mai multe organizații ale magistraților au sesizat Curtea Constituțională, acuzând încălcarea independenței justiției și a drepturilor deja câștigate.
CCR va analiza aceste sesizări miercuri, 25 septembrie, într-o ședință așteptată cu maxim interes public și politic.
Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a avut o poziție extrem de fermă: a declarat că își va da demisia dacă legea nu este validată de CCR.
„Dacă legea este blocată și nu se face dreptate în acest domeniu, îmi voi da demisia. Nu pot susține în continuare un sistem care menține astfel de privilegii nejustificate”, a declarat Bolojan.
Decizia CCR va avea un impact semnificativ nu doar asupra sistemului de pensii, ci și asupra angajamentelor României față de Comisia Europeană, în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Rămâne de văzut dacă judecătorii constituționali vor valida legea și vor da undă verde reformei sau dacă vor întoarce proiectul în Parlament, prelungind blocajul și incertitudinea.