Diana‑Anda Buzoianu conduce Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din iunie 2025 și este una dintre cele mai tinere persoane care ocupă această poziție de responsabilitate.
Născută pe 16 mai 1994, în Brașov, Buzoianu a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București și a urmat cursuri la Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților. În 2018 a obținut certificarea internațională CIPP/E, specializându-se în protecția datelor.
Înainte de a intra în politică, Diana Buzoianu a activat ca avocat, specializată în protecția datelor, drept comercial și imobiliar, la firma Reff & Asociații, parte din Deloitte Legal.
A intrat în politică prin partidul PLUS și ulterior prin USR – Uniunea Salvați România. A fost aleasă deputată în 2020 și realeasă în 2024, devenind vicepreședintă USR București și conducând Comisia pentru mediu și echilibru ecologic din Parlament. În 2025 a preluat portofoliul Mediului, Apelor și Pădurilor, deși nu cunoștea deloc domeniul.
Recent, ministrul Mediului a fost asociată cu un scandal major, după ce zeci de mii de locuitori din județele Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă în urma lucrărilor la barajul și acumularea Paltinu. Autoritățile de sub minister, inclusiv structurile Apele Române și operatorii de apă, dăduseră asigurări că lucrările nu vor afecta alimentarea cu apă, însă situația a fost diferită. Criza a determinat convocarea de urgență a autorităților locale și a conducerii ministerului, iar ministrul a promis măsuri și verificări pentru remedierea problemei.
Diana Buzoianu a făcut și ea turul televiziunilor și a transmis oamenilor că nu trebuie să creadă în teoriile conspirației și că nu va exista niciun fel de problemă cu apa. În 24 de ore, peste 100.000 de oameni, grădinițe, spitale au rămas fără apă. Practic nici măcar apa la toaletă nu o pot trage.
Diana Buzoianu a plasat răspunderea asupra instituțiilor locale și echipelor din subordinea ministerului, acuzând lipsă gravă de profesionalism, analize greșite și pasare de responsabilitate între autorități. Ea a criticat numirile politice la nivel local, susținând că anumite persoane din companiile subordonate Apele Române nu au făcut investițiile necesare și nu au comunicat riscurile. Ministrul consideră că acuzațiile la adresa ministerului reprezintă manipulări politice menite să protejeze interesele unor persoane numite politic.
Doar că instituțiile din Prahova și Dâmbovița, cele două județe afectate au arătat că i-au explicat de mai multe ori ministrei și i-au atras atenție cu privire la dezastrul care se poate întâmpla, dar că aceasta a ignorat absolut toate avertismentele.
Partidul AUR a depus o moțiune simplă împotriva Dianei Buzoianu, acuzând-o că nu cunoaște domeniul pe care îl coordonează. Criticii consideră că atribuirea responsabilității către instituțiile locale sau operatori nu scapă ministerul de responsabilitate morală și instituțională, deoarece lucrările și deciziile se fac sub mandatul ministrului.
Criza apei evidențiază o vulnerabilitate structurală: deciziile tehnice privind infrastructura critică sunt adesea externalizate către instituții subordonate, dar responsabilitatea politică și morală rămâne la conducerea ministerului. Totodată, situația subliniază riscul ca o criză tehnică, cum este lipsa apei, să afecteze încrederea publicului în capacitatea instituțiilor statului de a proteja accesul la servicii vitale, cu posibile costuri politice serioase pentru întreaga coaliție.