Sursa foto: fisamedicala.info
Rezidențiatul 2025 s-a încheiat cu o situație paradoxală: deși 10.147 de candidați s-au înscris la examen – 6.956 la Medicină, 1.950 la Medicină Dentară și 1.241 la Farmacie –, nu toate locurile scoase la concurs au fost ocupate.
În total, Ministerul Sănătății a pus la dispoziție 5.374 de locuri și posturi, însă după procesul de repartiție au rămas libere 38 de locuri și un post, un semnal clar al dezechilibrului dintre preferințele tinerilor medici și nevoile sistemului sanitar.
Specialitățile alese primele: preferință pentru program lejer
Așa cum s-a observat și în anii trecuți, Dermatologia și Radiologia-imagistică medicală au fost specialitățile alese imediat de candidații cu cele mai mari punctaje. Motivul e simplu: sunt specialități cu program previzibil, stres redus, fără gărzi solicitante și cu acces rapid la mediul privat. Aceste domenii devin constant primele opțiuni pentru viitorii medici care nu vor să intre în zona „fierbinte” a spitalelor publice.
În același timp, specialități precum Medicina Internă (190 de locuri), Cardiologia (189 de locuri), Chirurgia Generală (181 de locuri) și ATI (180 de locuri) au avut un număr mare de poziții disponibile, tocmai pentru că sistemul are nevoie urgentă de personal. Medicina de Familie a beneficiat și ea de un număr record de locuri, în creștere cu aproximativ 25% față de anul anterior, parte din strategia de întărire a medicinei primare.
Locuri rămase neocupate, în ciuda nevoilor urgente
La finalul procesului, cele 38 de locuri și un post rămase neocupate provin în special din specialitățile percepute ca fiind foarte solicitante. Deși mii de candidați au promovat – 5.178 la Medicină, 1.467 la Medicină Dentară și 1.067 la Farmacie – repartiția lor a evidențiat din nou o problemă majoră: specialitățile critice, care necesită gărzi, rezistență fizică și psihică și asumarea unor riscuri permanente, rămân în continuare neatractive.
Noua generație de medici își definește tot mai clar prioritățile. Mulți spun deschis că nu își mai doresc gărzi repetate, nopți nedormite și stres continuu. E o schimbare majoră față de generațiile anterioare, pentru care sacrificiul era aproape o condiție de bază. Acum, accentul se pune pe echilibrul între viața personală și cea profesională, pe stabilitate și pe evitarea burnout-ului.
Această orientare explică perfect de ce specialitățile grele rămân în urmă, în timp ce dermatologia și radiologia sunt epuizate la începutul repartizării. Deși sistemul are nevoie urgentă de medici în secțiile de urgență, ATI, chirurgie sau medicină internă, candidații se orientează hotărât spre domenii mai „prietenoase”.
Un sistem care riscă să se dezechilibreze și mai mult
Faptul că au rămas locuri neocupate într-un context în care spitalele se confruntă cu lipsuri acute este îngrijorător. Dacă tendința tinerilor medici de a evita specialitățile solicitante se menține, secțiile critice din spitale vor continua să funcționeze la limită.
În același timp, succesul specialităților ambulatorii și al medicinei de familie arată că o parte a sistemului se poate îmbunătăți, dar nu compensează lipsa gravă de personal în zone esențiale pentru îngrijirea pacienților în stare critică.
Concluzie
Rezidențiat 2025 scoate la iveală atât entuziasmul celor peste zece mii de candidați, cât și vulnerabilitățile unui sistem care nu reușește să-și alinieze nevoile cu preferințele noii generații. În timp ce dermatologia și radiologia devin tot mai populare, domeniile grele, cu gărzi și responsabilitate uriașă, rămân tot mai puțin atractive.