Adrian Nica, președintele ANAF. Foto: Adevarul
Adrian Nicușor Nica, noul președinte al ANAF, a intrat în atenția publică nu doar pentru funcția-cheie pe care o ocupă, ci și pentru o declarație care a stârnit indignare națională: „gemul pe care îl face bunica acasă” ar fi inclus în calculul gap-ului de TVA. Afirmația a atras critici dure și a ridicat semne de întrebare privind modul în care autoritățile fiscale comunică și înțeleg realitățile cotidiene ale românilor.
Dar cine este, de fapt, omul care conduce acum cea mai importantă instituție de colectare a taxelor din România?
Adrian Nica nu este un tehnocrat apărut din neant. Nu, el a ocupat numeroase funcții publice foarte bine plătite, datorită susținerii PSD. În ianuarie 2024, a fost numit șef al Corpului de Control al Prim-ministrului de către Marcel Ciolacu, pe atunci lider al Guvernului. Ulterior, în iulie 2025, Ilie Bolojan – premierul PNL, într-un gest de continuitate și echilibru politic – l-a desemnat președinte al ANAF.
Această tranziție între două guverne arată că Nica beneficiază de o susținere politică transversală, dar și de o poziționare strategică între interesele administrative și cele de partid.
Un CV care ridică semne de întrebare: studii postliceale, mastere la ASE și licență la Artifex
Traseul academic al lui Adrian Nica este oficial și verificabil, însă nu lipsit de controverse în spațiul public:
A absolvit Liceul Economic nr. 5 din București, în 1994.
Între 1995 și 1999, a urmat Universitatea „Artifex”, o instituție privată cu reputație modestă, adesea considerată mai slab cotată chiar și decât Spiru Haret, universitate-fantomă invocată frecvent în scandaluri legate de calitatea învățământului superior.
Între 2001 și 2003, a făcut studii masterale la Academia de Studii Economice București (ASE) – Facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune, specializarea Management Contabil și Audit Financiar.
A urmat și un curs postuniversitar în Fiscalitate la ASE, sub egida Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, între 2005–2006.
Deși studiile postuniversitare la ASE adaugă greutate academică, licența de la Artifex – universitate puțin prezentă în topurile academice – ridică semne de întrebare cu privire la exigența formării sale inițiale.
Carieră în administrație și companii de stat
Adrian Nica a urcat treptat în structurile administrației publice:
Funcții în Direcția Mari Contribuabili din ANAF.
Conducerea Direcției de Control din Hidroelectrica, una dintre cele mai profitabile companii de stat.
Membru în consiliile de administrație ale unor giganți de stat: CFR Călători, Metrorex, Loteria Română, Romatsa și Hidroelectrica.
Numit șef al Corpului de Control al premierului în timpul guvernului Ciolacu.
Această traiectorie evidențiază un profil de funcționar conectat la rețelele de influență ale statului, cu poziții în companii strategice unde se joacă miliarde de lei anual.
Declarația despre „gemul bunicii”: gafă, cinism sau realitate fiscală?
Într-o intervenție la Antena 3, întrebat despre scăderea încasărilor din TVA, Nica a spus că inclusiv gemul făcut în casă de bunica este calculat astăzi în gap-ul de TVA – diferența dintre TVA-ul teoretic și cel efectiv colectat.
„Da, este calculat astăzi la gap-ul de TVA. Inclusiv gemul făcut în gospodărie.”
Declarația a fost imediat taxată drept absurdă, cinică sau ruptă de realitate. Criticii au interpretat-o ca o deturnare de responsabilitate – un fel de a spune că nu multinaționalele sau rețelele de evaziune fiscală sunt problema, ci gospodinele din mediul rural.
Reacțiile nu au întârziat:
Marius Budăi (PSD): „Domnule Nica, lăsați gemul bunicii și ocupați-vă de marii evazioniști.”
Adrian Negrescu, economist: „O gafă de comunicare gravă. Autoconsumul nu e problema, ci lipsa de colectare la marile companii.”
Gabriel Biriș, fiscalist: „Gap-ul TVA include teoretic autoconsumul, dar ponderea lui este insignifiantă.”
În realitate, autoconsumul (inclusiv gemul din livada proprie) este luat în calcul statistic la nivelul Uniunii Europene, dar nu este taxat și nu intră în competența ANAF de a fi sancționat. Problema nu e conținutul tehnic al afirmației, ci lipsa de empatie și comunicare într-un context de criză fiscală.
Avere și venituri: împrumuturi, apartamente și un Mercedes
Conform declarației de avere:
Două terenuri intravilane în Ilfov.
Două apartamente în București.
Un Mercedes din 2020.
Împrumuturi oferite în valoare de 91.000 euro.
Credite în valoare de 105.000 euro și 427.000 lei.
Salariu anual de 256.000 lei, soția (angajată la Curtea de Conturi) – 153.000 lei.
Adrian Nicușor Nica este un personaj tehnic, dar profund politic. A urcat în funcții publice strategice cu susținere de la Marcel Ciolacu și a fost menținut de Ilie Bolojan. Deși are studii postuniversitare solide, licența de la Universitatea Artifex – o instituție fără greutate academică majoră – rămâne o pată în CV.
Declarația despre „gemul bunicii” riscă să devină simbolul unei administrații fiscale disfuncționale în priorități și inepte în comunicare. Iar dacă ANAF va continua să piardă miliarde în timp ce emite teorii despre borcanele de dulceață, scandalul e abia la început.