Mihai Busuioc
Într-o decizie care a surprins scena politică și juridică din România, Curtea Constituțională a României a hotărât pe 18 februarie 2026 că legea privind reforma pensiilor magistraților este constituțională.
Hotărârea a fost luată cu 6 voturi „pentru” și 3 „împotrivă”, iar gestul cel mai comentat a fost votul lui Mihai Busuioc, judecător al CCR propus de Partidul Social Democrat (PSD), care a ales să voteze în favoarea constituționalității proiectului, schimbând astfel echilibrul politic așteptat în instituție.
Cine este Mihai Busuioc
Mihai Busuioc este politician și administrator public român numit judecător la Curtea Constituțională a României în vara anului 2025, la propunerea PSD și votul pozitiv al Senatului. Până atunci, a ocupat funcții publice importante, inclusiv președinte al Curții de Conturi a României și secretar general al Guvernului în Cabinetul Grindeanu.
Născut în 1974, Busuioc are o carieră profesională marcată de controverse privind pregătirea juridică: a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea „Nicolae Titulescu” în 2002 și a urmat ulterior diverse programe și cursuri de pregătire în domeniul dreptului și al administrației publice. El este căsătorit și are doi copii, conform CV-ului oficial analizat de presa românească.
De ce este controversată numirea lui
Numirea lui Busuioc la CCR a atras critici din partea unor specialiști și avocați, unii contestând dacă îndeplinește criteriul constituțional de 18 ani de vechime în activitate juridică sau în învățământul superior juridic, cerință prevăzută expres în legea fundamentală pentru magistrați CCR. Aceste critici au fost folosite ca argument într-o plângere depusă la Curtea de Apel București pentru suspendarea decretului de numire a sa și a colegului Dacian Cosmin Dragoș.
Contextul politic și juridic
Legea privind pensiile magistraților a fost una dintre cele mai disputate inițiative legislative din ultimele luni, parte a unui pachet de reforme susținute de Guvernul României și de Uniunea Europeană, menit să reducă cheltuielile publice și să alinieze sistemul de pensii speciale la standardele europene. Proiectul prevede, printre altele:
- creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru magistrați;
- limitarea cuantumului pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net;
- penalizări pentru pensionare anticipată, dacă nu este îndeplinită vârsta standard.
Cum s-a ajuns la votul din CCR
Decizia CCR din 18 februarie 2026 nu a fost una ușoară. Statutul a fost amânat de cinci ori în ședințe anterioare, în special din cauza lipselor de cvorum și a unor strategii de blocaj ale judecătorilor numiți de PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. În unele ședințe, aceștia au invocat diverse motive pentru a nu participa la deliberări, ceea ce a împiedicat pronunțarea unei decizii.
În cele din urmă, însă, în ședința decisivă, Mihai Busuioc a votat împreună cu alți cinci judecători (Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei, Asztalos Csaba Ferenc, Dacian Cosmin Dragoș și președinta CCR Simina-Tănăsescu) pentru respingerea obiecției de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Ceilalți trei judecători — Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Bogdan Licu — au votat pentru admiterea obiecției.
Ce înseamnă decizia
Decizia CCR are efect imediat după promulgarea de către Președintele României. Reformele sunt considerate constituționale și pot intra în vigoare, schimbând semnificativ sistemul de pensii pentru magistrați. Până acum, pensionarea anticipată și pensiile de serviciu calculate la nivelul salariului erau criticate pentru impactul bugetar și pentru inegalitățile percepute față de alte categorii profesionale.
Gestul lui Busuioc a fost interpretat de analiști ca o decizie surprinzătoare, unii susținând că ar fi contrar poziției inițiale a PSD și arată un grad de independență juridică mai mare decât se anticipa. În mediile politice, votul său a atras reacții mixte — de la susținere pentru reformă până la critici din partea celor care consideră că PSD ar fi pierdut un punct strategic în CCR.