Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit semnificativ în scădere estimările privind economia României, în cel mai recent raport publicat marți. Instituția prognozează o creștere economică de doar 1% pentru anul 2025, mult sub așteptările anterioare, și avertizează asupra unor riscuri macroeconomice majore, inclusiv inflație ridicată, deficit bugetar persistent și o ușoară creștere a șomajului.
Conform World Economic Outlook – raportul periodic publicat de FMI – România se confruntă cu o încetinire accentuată a economiei, cauzată de măsuri fiscale restrictive, scăderea investițiilor și incertitudinile de pe piețele internaționale. Estimarea de 1% pentru anul viitor reprezintă o revizuire notabilă în jos față de prognoza din primăvară, când se anticipa o creștere de 1,6%.
Inflația, peste așteptări
În același timp, FMI estimează că inflația va rămâne ridicată în 2025, cu o medie anuală de 6,7%, față de doar 3,1% cât se prognoza anterior. Instituția atrage atenția că inflația persistentă va continua să erodeze puterea de cumpărare a populației și va face dificilă reducerea dobânzilor, punând presiune pe consum și investiții.
„Inflația mai ridicată decât se anticipa, alături de slăbirea cererii interne, vor reduce potențialul de creștere pe termen scurt,” se arată în raport.
Șomaj în creștere, deficit fiscal adânc
FMI estimează că și rata șomajului va crește ușor, de la 5,4% în acest an la 5,9% în 2025, în contextul încetinirii economice și al reducerii activității în sectoarele dependente de consum.
În privința bugetului, instituția avertizează că România se abate de la traiectoria de consolidare fiscală: deficitul bugetar ar urma să ajungă la 7,8% din PIB în 2025, în timp ce autoritățile române își propuseseră un nivel de 7%. FMI consideră că ritmul de reducere a deficitului este insuficient și riscă să afecteze credibilitatea României pe piețele financiare internaționale.
Dezechilibre externe persistente
Nici pe plan extern veștile nu sunt mai bune. Deficitul de cont curent se va menține ridicat, în jurul valorii de 8% din PIB în 2025, cu o posibilă ușoară scădere abia în 2026. Acest dezechilibru face România vulnerabilă la șocuri externe și la volatilitatea cursului de schimb.
În raport se mai arată că România rămâne expusă la riscuri majore legate de evoluția dobânzilor pe piețele internaționale, de încetinirea economică în zona euro și de incertitudinile fiscale interne.
Avertisment pentru autorități
FMI transmite un mesaj clar guvernului de la București: este nevoie de reforme fiscale structurale, creșterea eficienței colectării veniturilor și prioritizarea investițiilor publice. Totodată, este subliniată nevoia de predictibilitate legislativă și de reducere a cheltuielilor rigide din buget.
„Politicile economice trebuie adaptate rapid pentru a restabili încrederea și a evita o spirală negativă între inflație, deficit și stagnare economică,” se precizează în document.
România intră în 2025 cu un tablou macroeconomic tot mai complicat. În timp ce alte state din regiune încep să își revină din criza post-pandemică și cea generată de conflictul din Ucraina, economia românească pare să piardă din avânt, afectată de dezechilibre interne și lipsa unor măsuri coerente. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să schimbe cursul și să evite o perioadă prelungită de stagnare economică.