România asistă la un nou exod al marilor companii internaționale. După KazMunayGas, și gigantul american Estée Lauder, unul dintre liderii mondiali în industria cosmetică, a decis să închidă centrul său global de tehnologie din București și să concedieze aproximativ 150 de angajați. Decizia reflectă tensiunile generate de restructurările globale și marchează un alt semnal de alarmă pentru ecosistemul IT local.
Conform informațiilor publicate de profit.ro, Estée Lauder va închide centrul de tehnologie din București, deschis oficial în aprilie 2023. Acest hub era al treilea centru tehnologic al grupului, după New York și Kuala Lumpur.
La momentul inaugurării, compania a angajat peste 150 de specialiști care activau în domenii-cheie precum inteligență artificială, cloud, automatizare inteligentă și experiență omnichannel. Spațiul ocupat era generos — peste 5.400 de metri pătrați în clădirea Matei Millo din centrul Bucureștiului.
Operațiunea face parte dintr-un program global de restructurare mai amplu: în acest an, Estée Lauder a afectat deja peste 3.200 de angajați la nivel internațional. Scăderea cererii, în special pe piețele asiatice, pare să fi condus la reevaluarea operațiunilor tehnologice pentru a optimiza costurile și a se adapta la noua realitate economică.
Compania susține într-un comunicat că decizia este „dificilă”, dar necesară pentru a „optimiza operațiunile globale și a servi mai bine consumatorii”: „Vom continua să deservim consumatorii din România prin intermediul afiliaților și operațiunilor noastre comerciale.”
Închiderea acestui centru nu este doar o problemă de forță de muncă: înseamnă și un semnal de precauție pentru economia românească, în special în sectorul IT. Într-un moment în care România se mândrea cu un număr tot mai mare de hub-uri tehnologice și talente IT, retragerea unui jucător global poate afecta încrederea investitorilor.
La nivel local, biroul Estée Lauder a înregistrat o cifră de afaceri de 25,8 milioane de euro în anul precedent, cu un profit net de 1,5 milioane de euro. Contractul de închiriere din clădirea Matei Millo nu va fi, aparent, rupt brusc: firma ar urma să recurgă la subînchirieri pentru a gestiona spațiul rămas.
Nu este prima companie mare care ia în calcul retragerea sau reducerea prezenței în România. De exemplu, KazMunayGas, compania națională de petrol și gaze din Kazahstan, analizează vânzarea a până la 50% din activele sale europene, inclusiv o parte din deținerile din România.
Prin intermediul subsidiarei KMG International (KMGI), KazMunayGas deține rafinării strategice în România, precum Petromidia și Vega, precum și o rețea de benzinării sub brandul Rompetrol. Agenția pentru Protecția și Dezvoltarea Concurenței din Kazahstan a confirmat deschiderea unei licitații în două etape pentru investitori interesați să achiziționeze până la jumătate din holdingul european.
Strategia oficială a celor de la KazMunayGas este de „atragere a unui partener strategic”, ceea ce sugerează că nu vor să părăsească complet piața românească, ci să reorganizeze structura de proprietate. Totuși, o astfel de mișcare ar putea transforma semnificativ sectorul energetic local, având în vedere importanța rafinăriilor și a rețelelor de distribuție deținute de KMGI.
Forța de muncă IT: Pierderea a peste 150 de specialiști de la Estée Lauder ar putea avea efecte în lanț asupra ecosistemului tech local, mai ales dacă alți angajatori nu absorb rapid forța de muncă.
Încrederea investitorilor: Astfel de plecări pot determina investitorii străini să fie mai precauți în legătură cu extinderile sau relocările de hub-uri tehnologice în România.
Reconfigurarea sectorului energetic: Dacă KazMunayGas vinde parțial activele locale, se pot deschide oportunități pentru jucători noi sau strategici, ceea ce ar putea modifica echilibrul de putere în rafinare și distribuție.
Costuri imobiliare: Spațiile de birouri deja ocupate de mari corporații ar putea deveni disponibile, ceea ce ar putea influența piața de real estate comercial.
Decizia Estée Lauder de a închide centrul global de tehnologie de la București reprezintă un moment de cotitură: arată că nu toate investițiile străine în IT sunt garantate pe termen lung și că presiunile economice pot conduce la recalibrări majore. În paralel, intenția KazMunayGas de a vinde o parte din activele din România adaugă un alt strat de complexitate — și oportunitate — pentru piața locală.
România trebuie să rămână vigilentă și să găsească modalități de a păstra și atrage talente și investiții, altfel riscă să devină mai puțin atractivă pentru următoarea generație de corporații globale.