Image by kdg2020 from Pixabay
Comisia Europeană a publicat pe 25 noiembrie, la Strasbourg, analiza sa economică de toamnă, cunoscută sub numele de „Semestrul European”, care oferă o imagine detaliată asupra stării economiilor din Uniunea Europeană. Raportul arată că problemele fiscale nu sunt doar o provocare românească: în total, nouă state membre se confruntă cu deficit bugetar excesiv.
Comisia Europeană a identificat următoarele state cu deficit public excesiv:
- Austria
- Belgia
- Franța
- Ungaria
- Italia
- Malta
- Polonia
- România
- Slovacia
Acest clasament arată că problema nu este izolată. Deficitele mari sunt prezente atât în economii mari, precum Franța și Italia, cât și în state mai mici, precum Malta sau Slovacia.
Ce înseamnă suspendarea procedurii
Deși procedura de deficit excesiv rămâne oficial deschisă, Comisia a decis suspendarea măsurilor procedurale suplimentare pentru toate cele nouă state. Practic, asta înseamnă că aceste țări nu vor fi sancționate imediat, însă deficitul nu a fost redus în mod durabil sub pragul de 3% din PIB, așa cum cere regulamentele UE.
„Procedura rămâne activă, dar suspendarea măsurilor oferă timp statelor pentru a implementa reformele necesare fără presiune suplimentară imediată”, explică Comisia Europeană.
Obligațiile statelor membre
Chiar și cu suspendarea măsurilor, statele membre trebuie să respecte recomandările Consiliului UE. Aceasta înseamnă:
Reducerea cheltuielilor publice
Implementarea reformelor fiscale pentru consolidarea bugetară
Monitorizarea atentă a execuției bugetare pentru 2025
Comisia va reevalua situația primăvara viitoare, odată ce vor fi disponibile datele privind execuția bugetară. Această reevaluare va fi un moment important pentru a stabili dacă statele și-au atins obiectivele sau dacă procedura trebuie reluată.
Perspective pentru 2025
Raportul semnalează că Belgia va înregistra cel mai mare deficit în zona euro în 2025. De asemenea, alte patru state – Croația, Lituania, Slovenia și Spania – sunt expuse riscului de depășire a plafonului maxim recomandat pentru creșterea cheltuielilor nete.
Aceasta înseamnă că provocările fiscale nu sunt limitate la țările cu probleme istorice de deficit, ci afectează întreaga Uniune Europeană.
Deficitul bugetar excesiv poate avea efecte pe termen lung: creșterea datoriei publice, presiuni asupra stabilității economice, riscuri pentru investiții și consum, posibile sancțiuni viitoare din partea UE.
Prin urmare, monitorizarea atentă și implementarea reformelor sunt esențiale pentru menținerea stabilității financiare în Uniunea Europeană.
Situația actuală arată că România nu este singura țară în dificultate fiscală, ci face parte dintr-un grup mai larg de state cu deficit bugetar excesiv. Decizia Comisiei de a suspenda temporar procedurile le oferă un răgaz, dar responsabilitatea de a reforma și de a reduce cheltuielile rămâne la latitudinea fiecărui guvern.
Viitorul financiar al UE depinde de măsurile pe care aceste state le vor implementa până la următoarea evaluare, în primăvara anului 2025. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă că politicile publice și bugetele vor continua să fie atent supravegheate, iar orice întârziere în reforme poate avea consecințe la nivel european.