Image by Felix Wolf from Pixabay
Când vine vorba despre cel mai sărac oraș reședință de județ, statisticile arată clar că este vorba despre Vasului. Și cu toate că localitatea se află în fruntea multor clasamente negative, din fericire nu conduce în top și când vine vorba despre rata analfabetismului.
Municipiul Giurgiu, oraș reședință de județ din sudul României, ocupă această poziție rușinoasă de lider. Este așadar orașul reședință de județ din România unde se regăsește cea mai mare rată de analfabetism. Datele oficiale furnizate de INS, ale recensământului populației arată că aici trăiesc mii de persoane care nu știu nici să citească, nici să scrie, o realitate care afectează profund comunitatea locală.
Cifre exacte: câți oameni nu știu să scrie sau să citească
Conform datelor statistice finale ale recensământului populației, în județul Giurgiu sunt înregistrați 2.726 de analfabeți, persoane cu vârsta de peste 14 ani care declară că nu pot citi și nu pot scrie un text simplu. Acest număr reprezintă 1,21% din populația județului de peste 14 ani, cel mai mare procent din România.
La nivel național, media analfabetismului este de 0,83%, ceea ce plasează județul Giurgiu mult peste media țării. Diferența este semnificativă și arată un decalaj educațional clar între sudul țării și alte regiuni.
Raportat la populația totală a județului, care este de aproximativ 225.000 de locuitori, numărul persoanelor analfabete depășește pragul de 2.700, ceea ce înseamnă că aproape una din 100 de persoane adulte nu poate utiliza scrisul sau cititul în viața de zi cu zi.
Cum se compară Giurgiu cu alte județe
În timp ce județul Giurgiu înregistrează o rată de 1,21%, alte județe mari sau urbane au procente considerabil mai mici. În municipiul București, de exemplu, analfabetismul se situează sub 0,75%, iar în județe din vestul și centrul țării procentul coboară chiar sub 0,5%.
Aceste diferențe indică nu doar o problemă locală, ci un dezechilibru regional accentuat, care persistă de mai multe decenii.
Cine sunt persoanele afectate
Majoritatea persoanelor analfabete din județul Giurgiu provin din: generații mai vechi, care au abandonat școala înainte de finalizarea ciclului primar, comunități vulnerabile, afectate de sărăcie extremă, zone rurale sau periurbane, unde accesul la educație a fost limitat
Analfabetismul nu este un fenomen nou, dar datele arată că el nu a fost complet eradicat nici în orașele reședință de județ.
Impactul real asupra vieții de zi cu zi
Pentru cei peste 2.700 de locuitori din Giurgiu care nu știu să citească sau să scrie, efectele sunt directe și grave: imposibilitatea de a înțelege documente oficiale, dificultăți majore în obținerea unui loc de muncă, dependență de alte persoane pentru acte, cereri sau formulare și risc crescut de marginalizare socială.
Într-un oraș modern, unde administrația publică se digitalizează, analfabetismul devine o barieră aproape insurmontabilă.
Datele arată că analfabetismul din Giurgiu este strâns legat de abandonul școlar timpuriu, lipsa programelor eficiente de alfabetizare pentru adulți, sărăcia transmisă din generație în generație.
Deși numărul analfabeților a scăzut față de deceniile anterioare, ritmul este lent, iar anumite comunități rămân complet neacoperite de programe educaționale.
O problemă ignorată prea mult timp
În ciuda cifrelor clare, analfabetismul rămâne un subiect rar discutat public. Lipsa de vizibilitate face ca problema să fie amânată, iar soluțiile să rămână mai degrabă pe hârtie.
Cu 1,21% analfabetism, Giurgiu nu este doar un caz statistic, ci un semnal de alarmă privind accesul real la educație de bază în România.
Datele sunt clare și nu mai pot fi ignorate: Giurgiu este orașul reședință de județ cu cea mai mare rată de analfabetism din România, cu peste 2.700 de persoane care nu știu să citească sau să scrie. În spatele procentelor se află oameni reali, excluși de la o viață socială și economică normală.
Fără programe concrete, susținute și adaptate realității locale, aceste cifre riscă să rămână o constantă și în următorul recensământ.