Image by Schluesseldienst from Pixabay
Analiză ianuarie–februarie 2026: câte apartamente s-au vândut mai puțin în România, de ce scade piața și în ce orașe reculul este cel mai vizibil.
Primele luni din 2026 confirmă ceea ce specialiștii anticipau încă de la finalul anului trecut: piața imobiliară din România a intrat într-o fază de încetinire vizibilă. Datele oficiale și analizele din industrie arată o scădere clară a numărului de tranzacții cu apartamente, în ciuda faptului că prețurile continuă să rămână ridicate.
După un 2025 marcat de dezechilibre și scăderi succesive spre final de an, ianuarie și februarie 2026 vin cu o realitate pe care tot mai mulți cumpărători o resimt: accesul la locuințe este mai dificil, iar numărul tranzacțiilor a intrat pe o pantă descendentă.
Scădere semnificativă a vânzărilor încă din ianuarie
Conform celor mai recente date centralizate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în ianuarie 2026 s-au vândut la nivel național aproximativ 24.600 de imobile, cu peste 6.200 mai puține comparativ cu aceeași lună din 2025.
Această scădere anuală de peste 20% este un semnal clar că piața a început anul „cu frâna trasă”, pe fondul mai multor factori: dobânzi încă ridicate, condiții de creditare mai stricte și incertitudini economice. În plus, comparativ cu luna decembrie 2025, declinul este și mai abrupt, fiind raportate cu peste 31.000 de tranzacții mai puține.
Specialiștii spun că nu este vorba despre o prăbușire, ci despre o recalibrare a pieței, după o perioadă de creșteri accelerate. Totuși, pentru cumpărători și dezvoltatori, impactul este deja vizibil.
Februarie confirmă trendul: cererea scade, dar prețurile rezistă
Datele din piață pentru februarie arată că tendința de scădere a tranzacțiilor continuă, chiar dacă nu la fel de abrupt ca în ianuarie. Activitatea rămâne sub nivelul din 2025, iar interesul cumpărătorilor este mai temperat.
Paradoxal, în același timp, prețurile apartamentelor nu doar că nu scad, ci în multe orașe continuă să crească. În unele cazuri, avansul anual depășește 10%, ceea ce creează o presiune suplimentară pe cerere.
Această combinație – tranzacții în scădere și prețuri ridicate – este considerată de analiști drept unul dintre cele mai sensibile momente pentru piață. Practic, mulți potențiali cumpărători aleg să amâne decizia, în așteptarea unor condiții mai favorabile.
Bucureștiul, printre cele mai afectate piețe
Capitala rămâne cel mai important barometru al pieței imobiliare, concentrând aproximativ o treime din tranzacțiile la nivel național. Tocmai de aceea, evoluțiile din București sunt esențiale pentru întreaga industrie.
Datele arată că zona București–Ilfov a înregistrat unele dintre cele mai slabe rezultate din ultimii ani, inclusiv scăderi de până la 24–25% în anumite luni din 2025, trend care se reflectă și la început de 2026.
În ianuarie 2026, Capitala a rămas lider la numărul total de tranzacții (peste 4.100), însă chiar și aici volumele sunt mai mici decât în anii precedenți.
Experții explică această evoluție printr-un cumul de factori: prețuri deja ridicate, ofertă limitată pe anumite segmente și costuri mari de finanțare.
Orașele mari: unde scad vânzările cel mai mult
Deși nu toate orașele sunt afectate în aceeași măsură, marile centre urbane arată semne clare de încetinire a ritmului de vânzare.
București – cea mai mare scădere în volum total, din cauza dimensiunii pieței și a scăderii cererii
Cluj-Napoca – cererea începe să se tempereze, pe fondul prețurilor foarte ridicate (peste 3.200 euro/mp)
Brașov și Constanța – piețe active, dar cu tranzacții mai prudente
Timișoara și Iași – creșteri de preț, dar încetinire a deciziilor de cumpărare
În mod concret, specialiștii din industrie indică faptul că cele mai mari scăderi procentuale ale vânzărilor se resimt în marile orașe unde prețurile au crescut accelerat în ultimii ani – în special București și Cluj-Napoca.
De ce scade piața imobiliară la început de 2026
Sunt mai mulți factori care explică reculul din ianuarie și februarie:
1. Costul creditării
Dobânzile la creditele ipotecare rămân ridicate, ceea ce reduce accesibilitatea pentru o mare parte dintre cumpărători.
2. Prețuri în continuare mari
Chiar dacă vânzările scad, proprietarii nu sunt dispuși să reducă semnificativ prețurile, menținând piața blocată într-un echilibru fragil.
3. Măsuri fiscale și incertitudine economică
Creșterea taxelor și modificările legislative din 2025 continuă să aibă efecte în lanț asupra pieței.
4. Efectul psihologic
Mulți cumpărători adoptă o atitudine de „wait and see”, așteptând eventuale corecții de preț sau condiții mai bune de creditare.
Nu este criză, dar este o schimbare de ritm. Chiar dacă cifrele arată o scădere clară a vânzărilor, experții avertizează că nu este vorba despre o prăbușire a pieței, ci mai degrabă despre o perioadă de ajustare.
După ani de creșteri accelerate, piața intră într-o etapă de echilibrare, în care cererea devine mai selectivă, iar ritmul tranzacțiilor se normalizează.
Ce urmează pentru piața imobiliară în 2026
Pentru lunile următoare, scenariile sunt împărțite. Dacă dobânzile vor începe să scadă și încrederea consumatorilor va reveni, piața ar putea să-și revină treptat.
În schimb, dacă presiunile economice persistă, este posibil ca numărul tranzacțiilor să rămână sub nivelul din 2024–2025 pentru o perioadă mai lungă.
Cert este că începutul de an 2026 marchează o schimbare importantă: piața imobiliară nu mai este dominată de creșteri rapide, ci de prudență și ajustări.
În ianuarie și februarie 2026, vânzările de apartamente au scăzut semnificativ, cu un declin anual de peste 20% încă din prima lună. Bucureștiul și marile orașe rămân cele mai afectate, iar diferența dintre prețuri ridicate și cerere în scădere definește noua realitate a pieței imobiliare din România.