Foto: mold-street.com
Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat astăzi, 13 mai 2026, ceea ce milioane de români simt deja la raft: prețurile continuă să crească accelerat. Însă vestea cu adevărat îngrijorătoare vine din comparația cu restul Uniunii Europene.
În timp ce marile economii europene reușesc să stăpânească inflația, România rămâne izolată pe primul loc în topul scumpirilor, cu o rată de peste trei ori mai mare decât media blocului comunitar.
Potrivit datelor INS publicate în această dimineață, rata anuală a inflației în România a urcat la 10,71% în aprilie 2026, un salt considerabil față de valoarea de 9,87% înregistrată în martie. Această evoluție plasează țara noastră într-o poziție vulnerabilă, fiind singurul stat membru care încă se luptă cu o inflație de două cifre.
Prăpastia dintre România și restul Europei
În timp ce Bucureștiul raportează o inflație de aproape 11%, datele preliminare de la Eurostat pentru luna aprilie 2026 arată o realitate complet diferită în restul Uniunii:
Media Zonei Euro: S-a situat la doar 3,0%, în ușoară creștere față de martie (2,6%), din cauza tensiunilor geopolitice care au scumpit energia.
Germania: Motorul economic al Europei a raportat o inflație de 2,9%, în ciuda costurilor ridicate cu combustibilii.
Italia și Cipru: Rămân zonele de stabilitate ale continentului, cu rate ale inflației de aproximativ 1,5%.
Franța: Menține un ritm scăzut al scumpirilor, raportând un nivel de sub 2%.
Diferența este izbitoare: în timp ce un cetățean din Italia resimte o creștere a prețurilor de doar 1,5%, un român trebuie să facă față unor scumpiri de 10,7%. Practic, puterea de cumpărare a românilor se topește de șapte ori mai repede decât cea a italienilor.
Clasamentul durerii: Cine mai „suspină” lângă România?
Deși România conduce detașat acest clasament nefast, există și alte state care se confruntă cu presiuni, deși la un nivel mult mai redus:
România: 10,71%
Croația: 4,7%
Lituania: 4,5%
Chiar și ocupantele locurilor doi și trei au rate ale inflației care reprezintă mai puțin de jumătate din nivelul înregistrat în țara noastră. Această „excepție românească” ridică semne de întrebare serioase privind eficiența politicilor economice actuale.
De ce suntem „lideri” la scumpiri?
Divergența uriașă între România și UE are la bază mai mulți factori structurali. În primul rând, dependența de importurile alimentare face ca orice fluctuație a cursului valutar sau a costurilor de transport să se propage imediat în prețurile de la raft.
În aprilie, produsele alimentare în România s-au scumpit cu 7,39%, în timp ce în Germania creșterea a fost de doar 1,2%.
În al doilea rând, sectorul serviciilor din România a explodat, înregistrând un avans de 13,04%. Această creștere este alimentată de costurile logistice și de ajustările salariale care încearcă, fără succes, să țină pasul cu inflația.
Totodată, eliminarea completă a subvențiilor la energie în România, măsură finalizată în primăvara acestui an, a lovit direct în facturile consumatorilor, spre deosebire de alte state UE care au menținut mecanisme de protecție mai de durată.
Perspective sumbre pentru finalul anului 2026
Datele de astăzi forțează BNR să își reevalueze prognozele. Dacă la începutul anului se spera la o inflație de 3,9% până în decembrie, realitatea de 10,7% din aprilie face acest obiectiv aproape imposibil de atins fără măsuri drastice.
Mai mult, inflația de bază (CORE2), care exclude prețurile volatile, rămâne ridicată, indicând faptul că scumpirile s-au „instalat” adânc în toate sectoarele economiei. Pentru români, acest lucru înseamnă că dobânzile la credite vor rămâne ridicate pentru o perioadă mai lungă, iar consumul va continua să scadă pe măsură ce veniturile reale se contractă.
România nu doar că are cea mai mare inflație din UE, dar se îndepărtează tot mai mult de standardele de stabilitate ale zonei euro. Într-o Europă care începe să respire după criza prețurilor, românii rămân singurii care încă plătesc „taxa pe inflație” la cote de criză.
Sursa datelor: INS (Comunicat IPC Aprilie 2026), Eurostat (Flash Estimate April 2026), BNR.