Foto: Romstal
România se află în plin proces de tranziție energetică, iar una dintre cele mai dezbătute teme din ultimii ani este interzicerea centralelor termice de apartament pe gaz în marile orașe.
Autoritățile vor să reducă poluarea urbană și dependența de combustibili fosili, dar rămâne întrebarea: când se va întâmpla asta, ce se întâmplă cu locuitorii afectați și cât costă alternativele?
Conform comunicărilor recente ale Ministerului Mediului și ale Agenției pentru Protecția Mediului, România urmează să introducă treptat restricții pentru centralele termice individuale pe gaz în orașele mari. Planul prevede ca:
Începând cu 2027, să nu mai fie autorizate noi centrale termice pe gaz în clădirile multifamiliale din zonele urbane;
Până în 2035–2040, să fie eliminate treptat centralele vechi de apartament din marile orașe, în special în București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și altele cu probleme semnificative de calitate a aerului.
Aceste măsuri sunt inspirate din politici similare aplicate în state din Uniunea Europeană, care își propun neutralitatea climatică până în 2050. România, ca stat membru, se angajează să reducă emisiile de carbon și poluarea locală. Deși încă nu există o lege definitivă adoptată, proiectele legislative sunt în dezbatere publică și urmează aprobări în Parlament în următoarele luni.
De ce se ia această decizie acum?
Autoritățile invocă două motive majore:
Calitatea aerului în orașe
Studiile Ariei Europene de Mediu arată că poluarea urbană cauzată de combustia gazelor naturale contribuie la creșterea nivelului de NOx și particule fine, asociate cu afecțiuni respiratorii. În orașele mari, concentrațiile medii de poluanți depășesc limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății în timpul iernii.
Angajamentele climatice ale UE
România s‑a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, iar gazele naturale sunt văzute ca o tehnologie de tranziție, dar nu o soluție pe termen lung. Eliminarea treptată a centralelor individuale se aliniază strategiilor energetice europene.
Ce se întâmplă cu cei care au deja centrale?
Mulți proprietari de apartamente se întreabă dacă vor fi obligați să își înlocuiască centralele înainte de 2035 și dacă vor exista sancțiuni. Până în prezent, Guvernul a precizat următoarele:
Centralelor existente li se va permite să funcționeze până la sfârșitul duratei de viață tehnică (de regulă 15–20 ani). Nu va exista o debranșare forțată peste noapte.
Proprietarii vor primi schemă de sprijin financiar pentru modernizare în funcție de venit și de zona geografică.
Se discută despre stimulente fiscale, credite cu dobânzi reduse și subvenții pentru schimbarea sistemului de încălzire.
Practic, cei care au centrale montate legal nu vor fi obligați să o demonteze imediat; dar, pe măsură ce tehnologia devine depășită sau finalul duratei de operare se apropie, vor fi încurajați prin politici publice să migreze spre alternative mai prietenoase cu mediul.
Cu ce pot fi înlocuite centralele termice individuale?
În urban, principalele alternative analizate sunt:
a) Încălzirea prin sistem centralizat modernizat
Mulți experți susțin că revenirea la încălzirea centralizată modernă – cu energie termică furnizată de centrale eficiente sau pompe de căldură – poate fi soluția ideală pentru blocurile de locuințe. Avantaje:
Elimină emisiile locale de noxe în interiorul orașelor;
Permite managementul eficient al energiei;
Poate folosi surse regenerabile.
Totuși, modernizarea rețelelor de termoficare este costisitoare și are nevoie de investiții publice semnificative.
b) Pompele de căldură
Pompele de căldură aer‑apă sau sol‑apă devin din ce în ce mai populare în Europa. Acestea:
Folosesc energia gratuită din aer sau pământ;
Pot asigura încălzire iarna și răcire vara;
Au costuri de operare mult mai mici decât centralele pe gaz.
Un dezavantaj este costul inițial ridicat (montaj + echipament), dar prin programe de finanțare (inclusiv fonduri UE) acesta poate fi redus substantial.
c) Sistemele hibride și panourile solare termice
Combinarea unei pompe de căldură cu panouri solare termice poate oferi economii pe termen lung, mai ales în clime cu variații sezoniere. Deși investiția inițială este mare, costurile de întreținere sunt mici, iar impactul asupra mediului este redus.
Care este varianta cea mai ieftină ca raport calitate‑preț?
Din perspectiva costurilor pe termen lung (inclusiv întreținere), experții în energie consideră că pompele de căldură sunt cea mai eficientă soluție pentru locuințe individuale sau grupuri mici de apartamente, urmate de sistemele hibride. În timp ce sistemele centralizate au avantajul distribuției uniforme pentru blocuri, ele sunt adesea mai greu de implementat rapid în orașele mari din cauza infrastructurii existente.
Ce pot face proprietarii acum?
Dacă ești proprietar de locuință cu centrală termică pe gaz:
Informează‑te despre programele de finanțare disponibile – multe sunt deja active;
Consultă un specialist pentru a evalua dacă o pompă de căldură sau un sistem hibrid ți se potrivește;
Verifică opțiunile de termoizolare a locuinței pentru a reduce pierderile de energie.
Interzicerea treptată a centralelor termice individuale în România nu este un capăt de drum, ci un pas spre eficiență energetică și mediu mai curat. Schimbarea va veni în etape, iar pentru locuitori există timp și soluții – de la termoficarea modernizată până la tehnologii individuale eficiente. Alegerea corectă poate aduce economii pe termen lung și un trai mai sănătos.