Foto: roadvocacy.ro/
România se pregătește pentru o reformă profundă a sistemului de pensii, după ce premierul Ilie Bolojan a declarat ferm că actualele reguli privind pensionarea timpurie „nu mai sunt sustenabile”, nici pentru prezent, nici pentru viitor.
Statul român se confruntă cu o criză demografică severă, o îmbătrânire accelerată a populației și o forță de muncă tot mai mică — motive pentru care Guvernul ia în calcul ridicarea vârstei de pensionare pentru toate categoriile profesionale, inclusiv cele din structurile de forță.
„Nu mai putem să susținem pensionari la 48, 50, 52 de ani”
Într-o intervenție la B1TV, Bolojan a explicat că România nu își mai permite pensionări anticipate la vârste apropiate de 50 de ani. Potrivit premierului, acest model „nu mai este suportabil pentru economia noastră și pentru bugetele de pensii din anii următori”, mai ales având în vedere că generațiile numeroase — aproximativ 450.000 de români pe an — urmează să iasă la pensie în următoarele decenii.
„Nu mai putem să susţinem pensionari la 48, 50, 52 de ani. Nu mai este posibil. Trebuie să ridicăm vârsta de pensionare peste tot”, a afirmat Bolojan.
Premierul a subliniat că există sectoare unde munca este mult mai grea și pensionarea timpurie poate rămâne justificată, dar criteriul trebuie să fie unul clar: condițiile reale de muncă.
MAI și MApN: diferențe mari între munca de teren și cea de birou
Un exemplu concret menționat de premier a fost Ministerul Afacerilor Interne. În timp ce un jandarm sau un polițist din operativ își desfășoară activitatea în condiții grele — cu echipament greu, expunere la intervenții și riscuri fizice — există și posturi de birou unde activitatea nu presupune același stres și uzură fizică.
„Una este să lucrezi într-un birou și poți să stai liniștit până la 65 de ani, și alta este să fii în stradă, la Jandarmerie, să porți sistemul de protecție și să te confrunți cu manifestanți”, a explicat premierul.
De aceea, Guvernul propune stabilirea vârstei de pensionare în funcție de condițiile reale de muncă, nu doar de apartenența la un anumit sistem.
Vârsta de pensionare, spre 65 de ani pentru toți
Bolojan afirmă că vârsta de pensionare trebuie să ajungă cât mai aproape de 65 de ani pentru toate domeniile, inclusiv Armata și Internele, cu excepții strict limitate pentru muncile grele.
„Trebuie să eliminăm posibilitățile de pensionare la vârste care se apropie de 50 de ani. Creșterea vârstei de pensionare este singura modalitate pentru a avea un sistem stabil și o economie sănătoasă”, a mai spus premierul.
România are prea puțini angajați. În unele zone, pensionarii depășesc numărul salariaților
Declarația premierului vine într-un context alarmant. România se află pe penultimul loc în UE la procentul populației active implicate în economie. În mai multe județe, numărul pensionarilor îl depășește pe cel al salariaților, ceea ce pune o presiune uriașă pe bugetul de pensii.
Migrația masivă a forței de muncă a redus dramatic numărul contribuabililor. Sistemul public de pensii funcționează pe principiul „angajații susțin pensionarii”, iar raportul se deteriorează anual.
Premierul a explicat clar: statul nu poate finanța nici educație, nici sănătate mai bune fără impozite colectate de la oamenii care lucrează în România — iar aceștia sunt tot mai puțini.
CCR amână decizia privind pensiile magistraților
Pe fondul acestor discuții, Curtea Constituțională a României a amânat din nou pronunțarea asupra legii care taie pensiile magistraților și majorează vârsta lor de pensionare. Noul termen a fost stabilit pentru 28 decembrie, dată care cade într-o duminică, ceea ce a generat și mai multă confuzie și tensiune publică.
România intră într-o perioadă în care reformarea sistemului de pensii nu mai poate fi amânată. Creșterea vârstei de pensionare, reducerea excepțiilor, redefinirea muncilor grele și stabilirea unor criterii clare devin priorități naționale pentru evitarea colapsului financiar al sistemului.