București. Foto: alohotels.ro
România se pregătește pentru o schimbare majoră a hărții sale administrative. Ministrul Dezvoltării, Attila Cseke, a prezentat în ultima ședință a coaliției un proiect ambițios care vizează reclasificarea unor localități, în funcție de noile criterii de populație. Potrivit documentului, mai multe comune ar putea deveni orașe, în timp ce zeci de orașe și municipii riscă să își piardă actualul statut.
O analiză realizată de Ministerul Dezvoltării arată că, din cele 3.228 de Unități Administrativ-Teritoriale (UAT) din România, 103 sunt municipii, iar 216 sunt orașe. Dintre acestea, 59 de municipii și 146 de orașe nu mai îndeplinesc criteriile de populație stabilite de lege pentru rangul lor actual. Conform reglementărilor în vigoare, o localitate trebuie să aibă cel puțin 40.000 de locuitori pentru a fi considerată municipiu, iar pentru a primi statutul de oraș, este nevoie de minimum 10.000 de locuitori.
În realitate, multe dintre aceste localități au înregistrat scăderi semnificative ale populației în ultimele decenii, în special în urma migrației și a natalității scăzute.
Ministerul propune praguri noi: 25.000 pentru municipii și 7.000 pentru orașe
Pentru a reflecta mai bine realitățile demografice actuale, Ministerul Dezvoltării propune reducerea pragurilor de populație. Astfel, o localitate va putea primi statutul de municipiu dacă are minimum 25.000 de locuitori, în timp ce orașele vor putea fi înființate în localități cu cel puțin 7.000 de locuitori.
„Este o măsură necesară pentru a adapta structura administrativă la realitățile socio-demografice. Nu mai putem ignora scăderea constantă a populației și dezechilibrele între statutul administrativ și capacitatea efectivă a localităților”, a declarat ministrul Attila Cseke.
Ce comune pot deveni orașe și ce orașe riscă retrogradarea
Deși lista completă nu a fost făcută publică oficial, surse guvernamentale apropiate de proiect susțin că mai multe comune cu populații în creștere, aflate în proximitatea marilor centre urbane, ar putea primi statutul de oraș. Printre acestea s-ar putea număra comune din județele Ilfov, Cluj, Timiș și Iași, unde dezvoltarea imobiliară și migrația din urban spre periurban au dus la creșteri semnificative ale populației.
În schimb, orașe din zone afectate de depopulare — în special din Moldova și sudul țării — riscă să își piardă rangul. Retrogradarea ar putea veni însă cu implicații financiare și administrative, întrucât multe fonduri europene sau naționale sunt alocate în funcție de rangul localității.
Urmează dezbaterea publică și avizul Parlamentului
Proiectul de modificare a criteriilor de clasificare urmează să fie supus unei dezbateri publice, înainte de a ajunge în Parlament. Autoritățile locale vor putea trimite observații și propuneri privind impactul acestor modificări asupra dezvoltării regionale.
Dacă va fi adoptat, proiectul ar putea produce cea mai amplă reorganizare administrativ-teritorială din ultimii 20 de ani, cu efecte directe asupra investițiilor, fondurilor europene și politicilor publice locale.