Foto: Facebook Donald Trump
În contextul anunţului privind retragerea unui contingent al armatei americane din România, preşedintele Donald Trump a afirmat că subiectul „ar putea fi discutat, dar nu este unul foarte important”.
În contrapunct, parlamentarii republicani care conduc comisiile de armament din Senat şi Camera Reprezentanţilor au manifestat o critică puternică la adresa deciziei ministerului Apărării de la Washington.
Întrebat de reporteri la bordul aeronavei prezidenţiale Air Force One despre retragerea trupelor americane din România, Donald Trump a spus:
„Aş putea să vorbesc despre subiectul ăsta, dar nu este unul foarte important, nu e mare lucru.”
Această formulare reflectă atitudinea administraţiei americane faţă de decizia de reducere a prezenţei militare pe flancul estic al NATO, în special în zona României.
Ce s-a anunţat conform comunicatelor oficiale ale Statelor Unite
Conform comunicatelor oficiale, SUA urmează să înceteze rotaţia unei brigăzi care avea elemente staţionate la baza aeriană Mihail Kogălniceanu Air Base din România, precum şi în Bulgaria, Slovacia şi Ungaria.
România a informat că aproximativ 1.000 de militari americani vor rămâne în ţară, restul urmând să revină în SUA fără a fi înlocuiţi de forţe echivalente.
Autorităţile române susţin că mutarea nu reprezintă o retragere completă sau o diminuare a angajamentului faţă de alianţa NATO.
Critica din partea republicanilor de apărare
Într-o mişcare neobişnuită, cei doi lideri republicani ai comisiilor de apărare din Congres – sen. Roger Wicker (Senatul) şi rep. Mike Rogers (Camera Reprezentanţilor) – au emis o declaraţie comună în care au strigat alarma: retragerea este „necoordonată şi direct în contradicţie cu strategia preşedintelui”.
Ei au apreciat că decizia transmite „semnalul greşit” către Rusia, într-un moment în care tensiunile la flancul estic al NATO sunt ridicate.
Preşedintele român Nicuşor Dan a declarat că ajustarea forţelor americane nu va afecta securitatea României şi că parteneriatul strategic cu SUA rămâne solid.
Ministrul apărării, Ionuţ Moşteanu, a precizat că schimbarea este restrânsă la baza de la Kogălniceanu, fără a viza celelalte facilităţi americane din România.
Din perspectivă regională, decizia survine într-o perioadă în care prezenţa militară a SUA pe flancul estic a servit ca element de descurajare în faţa Rusiei şi în sprijinul Ucrainei. Unele voci avertizează că retragerea ar putea oferi Moscovei o oportunitate de manevră, dacă nu va fi înlocuită de un alt mecanism credibil de apărare.
Cum interpretează experţii decizia
Mutarea este văzută ca parte a realiniamentului strategic al SUA, conform căruia Atlanticul și flancul estic european capătă o importanţă mai redusă în favoarea zonei Indo-Pacific şi a concentrării asupra frontierelor americane.
Cu toate acestea, discrepanta între retorica preşedintelui – care minimizează subiectul – şi îngrijorarea manifestă în Congres indică o tensiune internă: între dorinţa de recalibrare a prezenţei militare şi angajamentele asumate faţă de aliaţi.
Congresul şi Comisiile de Apărare vor intensifica solicitările de transparenţă faţă de Pentagon şi Casa Albă cu privire la criteriile retragerii şi la impactul asupra doctrinei americane.
România şi aliaţii săi din estul Europei vor urmări cu atenţie dacă sarcina de descurajare revine integral forţelor europene sau dacă se solicită o prezenţă americană reorganizată.
Situaţia militară în zona Mării Negre rămâne monitorizată: dacă retragerea va fi percepută de adversari ca slăbiciune, pot apărea încercări de testare a flancului estic.
În concluzie, prin declaraţia sa scurtă şi relativ detaşată, Trump semnalează că retragerea trupelor din România este pentru el o chestiune minoră, însă reacţia dură a liderilor republicani de apărare şi nivelul de atenţie la Bucureşti arată că efectele deciziei vor fi mult mai vizibile în plan strategic decât pare la prima vedere.
