Frații Ioan și Viorel Micula, cunoscuți oameni de afaceri din Bihor, la fel ca și premierul Ilie Bolojan și proprietarii grupului European Drinks & Food, revin în atenția publică odată cu reluarea scandalului privind cele 400 de milioane de euro plătite de statul român în urma unui proces internațional de despăgubire.
După ani întregi de dispute juridice, instanțele europene au decis că acești bani trebuie recuperați, iar între timp procurorii români au deschis un dosar penal pentru posibile fapte de evaziune și delapidare.
În anii 2000, firmele controlate de frații Micula au beneficiat de facilități fiscale oferite investitorilor din zone defavorizate, în special în județul Bihor. Statul român spera atunci să încurajeze dezvoltarea economică a regiunii prin scutiri de taxe și alte avantaje financiare, oferite prin ordonanțe guvernamentale speciale.
Totul s-a schimbat însă după aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007. Comisia Europeană a considerat că acele facilități constituiau ajutor de stat ilegal, incompatibil cu regulile pieței comune. În 2013, un tribunal arbitral internațional a obligat România să plătească despăgubiri de 84,5 milioane de euro către frații Micula, sumă care a crescut ulterior – prin dobânzi și penalități – până la aproape 400 de milioane de euro.
În decembrie 2019, Guvernul condus de Ludovic Orban a decis să efectueze plata integrală către frații Micula, după ce aceștia au blocat conturile mai multor companii de stat, printre care ROMATSA și Nuclearelectrica. Decizia a fost puternic criticată atât în țară, cât și la Bruxelles.
Comisia Europeană a reacționat rapid și a cerut recuperarea banilor, considerând plata drept ajutor de stat ilegal. În anii următori, litigiul s-a mutat între Tribunalul Uniunii Europene (TUE) și Curtea de Justiție a UE (CJUE), care au emis decizii contradictorii. În 2024, TUE a rejudecat cauza și a stabilit definitiv că România trebuie să recupereze suma de 400 de milioane de euro de la frații Micula.
Între timp, în 2025, autoritățile române au deschis un dosar penal ce vizează mai multe firme din grupul European Drinks & Food. Procurorii suspectează că oamenii de afaceri ar fi încercat să evite restituirea despăgubirilor, printr-un mecanism financiar complex de transfer de active către alte societăți din afara grupului.
Potrivit surselor judiciare, prejudiciul estimat până acum depășește 163 de milioane de lei, echivalentul a peste 30 de milioane de euro. Ancheta este coordonată de procurorii Parchetului General, iar în cadrul acesteia au fost efectuate percheziții în Bihor și în alte județe unde grupul are activitate.
„Scopul acestor operațiuni a fost limitarea posibilității statului român de a recupera sumele plătite fraudulos. A fost implementat un mecanism de transfer al activelor pentru a ascunde banii proveniți din ajutorul de stat declarat ilegal”, au transmis anchetatorii într-un comunicat.
Au apărut informații conform cărora Ilie Bolojan ar fi facilitat diverse întâlniri între Ludovic Orban, premier atunci și frații Micula. Acesta a respins categoric speculațiile potrivit cărora actualul prim ministru ar fi intermediat întâlniri între el și frații Micula.
„Numai minciuni. N-a avut nicio legătură Bolojan cu frații Micula. Este o minciună gogonată”, a spus Orban.
Cazul Micula rămâne unul dintre cele mai controversate litigii economice din ultimii 20 de ani. Statul român se confruntă acum cu o dublă provocare: să aplice hotărârile europene și să recupereze efectiv sumele plătite, în timp ce instrumentează un dosar penal intern pentru presupuse fapte de fraudă.
Ministerul Finanțelor a anunțat că va colabora cu autoritățile judiciare și cu Comisia Europeană pentru a asigura recuperarea banilor. Totuși, surse din sistem susțin că procedura ar putea dura ani de zile, mai ales dacă grupul Micula va contesta măsurile de executare în instanță.
Scandalul fraților Micula este un avertisment pentru toate guvernele care acordă ajutoare de stat fără o analiză atentă a compatibilității cu legislația europeană. Cazul arată cum o decizie administrativă luată cu două decenii în urmă s-a transformat într-un cost de sute de milioane de euro pentru contribuabili.
În prezent, dosarul se află în atenția Comisiei Europene, iar România riscă noi sancțiuni dacă nu reușește să recupereze integral suma. Ancheta penală ar putea aduce, de asemenea, primele condamnări dintr-un dosar de proporții istorice, ce îmbină politica, economia și justiția într-un scandal care pare departe de final.