Foto: TAROM
Un cutremur major zguduie sectorul aviatic și scena politică din România, după ce directorul general al gigantului low-cost Wizz Air, József Váradi, a lansat public o ofertă neașteptată către Executivul de la București: preluarea întregii rețele de zboruri interne operate în prezent de compania națională TAROM.
Mișcarea a declanșat o revoltă de proporții în rândul angajaților și al sindicatelor din aviație, care denunță o tentativă mascată de cedare a infrastructurii strategice a statului către un operator privat asociat intereselor economice de la Budapesta.
În centrul acestui scandal revin figurile-cheie din conducerea Guvernului, premierul Ilie Bolojan și vicepremierul Oana Gheorghiu, acuzați vehement că pregătesc terenul pentru lichidarea sau înstrăinarea activelor companiei de pavilion.
Oferta agresivă a șefului Wizz Air: „TAROM este o risipă de bani”
Declarațiile făcute de József Váradi într-un interviu recent au provocat unde de șoc pe piața transporturilor aeriene. Șeful Wizz Air a criticat în termeni extrem de duri situația financiară a TAROM, caracterizând subvenționarea companiei drept „o risipă continuă de bani publici” și susținând că statul român nu ar trebui să mai dețină un operator aerian comercial.
Váradi a transmis direct că Wizz Air este pregătită să negocieze oricând cu Guvernul României preluarea zborurilor interne care leagă Capitala de marile orașe din provincie (precum Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Oradea sau Suceava). Î
n timp ce conducerea executivă a TAROM a respins imediat propunerea, catalogând-o drept „complet nerealistă și neserioasă”, deschiderea publică a unui operator internațional pentru rutele interne a ridicat suspiciuni majore legate de existența unor discuții informale la nivel guvernamental.
Sindicatele din aviație se revoltă: „Statul român își vinde suveranitatea aeriană”
Reacția reprezentanților angajaților TAROM a fost extrem de dură. Sindicaliștii atrag atenția că zborurile interne nu reprezintă doar simple rute comerciale, ci o componentă strategică a securității naționale și a conectivității teritoriale.
Aceștia acuză faptul că predarea acestor rute către Wizz Air — o companie ale cărei origini și interese economice sunt strâns legate de Ungaria — ar lăsa România fără niciun instrument suveran de transport aerian în situații de urgență.
Liderii de sindicat susțin că TAROM este împinsă deliberat spre insolvență prin tăierea de rute profitabile, blocarea investițiilor în flotă și amânarea deciziilor critice de restructurare cerute de Comisia Europeană.
Reprezentanții personalului navigant și tehnic avertizează că o companie de stat cu o istorie de 70 de ani riscă să fie cedată unui competitor străin sub pretextul eficientizării economice.
Acuzații la adresa premierului Ilie Bolojan și a Oanei Gheorghiu: Ce s-a urmărit cu privatizările companiilor de stat
Tensiunile sunt amplificate de contextul politic tensionat creat în jurul Guvernului condus de Ilie Bolojan. Sindicatele și partidele din opoziție o acuză direct pe Oana Gheorghiu că a purtat o campanie sistematică de denigrare a TAROM, evidențiind exclusiv datoriile istorice de peste 900 de milioane de lei și capitalurile proprii negative, fapt ce a dus la scăderea dramatică a încasărilor zilnice ale companiei din vânzarea de bilete.
Numele Oanei Gheorghiu și al premierului Bolojan au fost implicate recent într-o serie de controverse legate de planurile de listare la bursă sau vânzare prin plasamente private a unor pachete de acțiuni din companiile strategice de stat.
Criticii din spațiul public susțin că discursul oficial al Executivului — care a vehiculat inclusiv scenariul extrem al închiderii TAROM dacă nu devine profitabilă — pregătește opinia publică pentru renunțarea la activele cheie ale transportului național în favoarea marilor corporații străine.
Risc iminent la Bruxelles: Planul de restructurare pe muchie de cuțit
Situația companiei naționale atinge un punct critic și la nivelul Uniunii Europene. TAROM se află sub o presiune uriașă pentru a îndeplini la timp calendarul asumat de restructurare în fața Comisiei Europene, eșecul acestui plan atrăgând interdicția de a mai primi ajutoare de stat pentru următorii zece ani, o măsură care ar echivala cu falimentul instantaneu.
În loc să primească sprijinul necesar pentru relansarea rutelor externe și modernizarea flotei de aeronave, TAROM se vede prinsă la mijloc între ofensiva comercială a operatorilor low-cost și politicile de austeritate impuse de la Palatul Victoria.
Bătălia pentru soarta companiei aeriene naționale se anunță decisivă în această toamnă, miza fiind păstrarea simbolului aviației românești sub controlul statului sau predarea definitivă a cerului autohton către interese externe.